Asociatia 21 decembrie 1989

Programul comemorarilor din decembrie 2010

2010-12-19T09:05:00.000-08:00

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 (SSPR) organiyează în Bucureşti ceremonii pentru comemorarea revoluţiei românde în pricipalele locuri unde au fost înregistrate victime acum 21 de ani. Programul acţiunilor este următorul:

* 20 decembrie 2010:

Ora 12 - Troiţa de la Popeşti Leordeni;

* 21 decembrie 2010:

Ora 9 - Cimitirul Eroilor Revoluţiei;

Ora 11,30 - Crematoriul Uman Cenuşa;

Ora 12 - Troiţa de la Spitalul Colţea;

Ora 12,15 - Piaţa Universităţii;

Ora 12,30 - Sala Dalles;

Ora 12,45 - Piaţa Romană;

Foto: Imagine din CC-PCR; Editura Sigma-Paris

* 22 decembrie 2010:

Ora 9 - Monumentul pentru cinstire eroilor revoluţiei, din Piaţa Revoluţiei;

Ora 10 - Radiodifuziunea Română;

Ora 11,30 - Troiţa de la Televiziunea Română;

Ora 12 - Troiţa paraşutiştilor de la Televiziunea Română;

* 23 decembrie 2010:

Ora 11 - Monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Henri Coandă - Otopeni

PROGRAM COMEMORATIV pentru 20-23 decembrie 2009-SSPR

2009-12-19T07:46:00.001-08:00

Program comemrorativ organizat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor (SSPR)
- 20-23 decembrie 2009 -

20 decembrie 2009

ora 12.00- Troiţa de la Popeşti-Leordeni

21 decembrie 2009

ora 10.30- Cimitirul Eroilor Revolutiei
ora 11.30- Crematoriu Uman Cenuşa
ora 12.00- Troiţă - Spitalul Colţea
ora 12.15- Piata Universităţii
ora 12.30- Sala Dalles
ora 12.45- Piaţa Romana

22 decembrie 2009

ora 9.00- Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revolutiei-Piata
Revolutiei
ora 10.00-Radiodifuziunea Română
ora 11.30- Televiziunea Româna –Troiţă
ora 12.00- Televiziunea Romana –Troiţa Paraşutiştilor

23 decembrie 2009

ora 10.00- Monumentul Eroilor Jandarmi- Aeroportul Henry Coandă -
Otopeni

Foto: revolutie.ro, sursă neprecizată

Trei filme documentare despre revolutia din Timisoara

2009-12-14T10:29:00.000-08:00

In cadrul programului "Fimul care doare", derulat de către Societatea "Timişoara" şi Centrul Cultural Francez din Timişoara, joi, 17 decembrie a.c., de la ora 18, vor fi proiectate documentare având ca tema eroii din Banat, dar îndeosebi cei din Timişoara zilelor fierbinţi ale lui decembrie 1989.

Vor rula:

"Ion Monoran" (25 de minute), despre poetul,
revoluţionarul şi jurnalistul trecut în eternitate
în 2 decembrie 1993 - cel care, în 16 decembrie 1989,
a avut ideea opririi tramvaielor în Piaţa "Maria";

: Timişoara, 16 decembrie 1989; Foto: Arhiva Memorialul Revolutiei

"Timisoara vs. Ceauşescu" (50 de minute), despre
Revoluţia timişoreana de acum 20 de ani;

"Un spaţiu însetat de libertate" (45 de minute), despre
rezistenta anticomunista din Muntii Banatului, protestele
studenţeşti din Timişoara anului 1956 şi acel
Decembrie eliberator din 1989.

Toate cele trei documentare sunt realizate de către Lucia Hossu Longin.

Proiecţiile au loc la sediul Societăţii "Timişoara", str. J. W. Goethe, nr. 2 (lângă bustul Regelui Ferdinand din Piaţa Victoriei).

O poveste despre libertate, de Andrea Varga

2009-12-01T15:59:00.000-08:00

Istoricul maghiar Andrea Varga, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România prezintă, într-o nouă expoziţie documentară de curând inaugurată, documente şi fotografii despre istoria recentă a ţărilor est-europene. Mai precis, expoziţia intitulată " O poveste despre libertate" documentează evenimentele care au avut loc acum 20 de ani, la căderea Cortinei de Fier.

"Soarta şi libertatea noastră nu sunt independente de cele ale celorlalţi nici în spaţiu, nici în timp: nici în România, nici în Europa, dar nici acum şi nici în istoria viitorului”, a declarat istoricul Andrea Varga despre această expoziţie, citată de jurnalistul Daniel Tronaru.Fotografiile şi documentele inedite prezentate publicului în cadrul expoziţiei, provin, în principal, din arhivele principalelor instituţii europene şi a postului de radio Europa Liberă.

"1989 a fost anul în care popoarele din estul Europei şi-au câstigat libertatea, negând oranduirea social-politică de tip bolsevic. Despre această lupta şi despre solidaritatea, de la acea vreme, dintre Estul si Vestul Europei povesteşte, tuturor cetăţenilor liberi ai Uniunii Europene, expoziţia recent inagurată la sediul Reprezentantei UE la Bucureşti", a spus Varga.

Expoziţia va fi deschisă între orele 10 şi 18, de luni până duminică, până la sfârşitul lunii februarie 2010, la Centrul de Informare de la parterul Reprezentanţei Comisiei Europene.
La vernisaj au fost prezenţi şi au rostit discursuri comisarului european Leonard Orban, Excelenţa Sa ambasadorul Suediei, Mats Aberg; ES ambasadorul Austriei, Martin Eithinger; Andrea Varga; Niculae Idu; Radu Filipescu şi publicistul Josef Klein-Medeşan.

La cerere, este posibilă vizitarea expozitiei beneficiind de explicaţiile unui ghid.

Adresa:
Representation of the European Commission in Romania
Str. Vasile Lascar 31, sector 2, 020492 Bucharest
telefon: 00 40 21 203 54 45
fax: 00 40 21 316 88 08

** Andrea Varga a venit la Bucuresti în urma cu 12 ani cu o bursă Soros, ocupîndu-se cu studierea dosarelor la Arhivele Naţionale dar şi în alte arhive. A semnat zece filme documentare, a editat sau co-editat patru volume de documente şi a realizat mai multe expoziţii. Prima expoziţie, "Printre rînduri" a fost inaugurata în 2006, la Budapesta şi Bucureşti.

Foto: Horváth Ernő

Chitac eliberat pentru trei luni, Stanculescu reincarcerat

2009-09-19T05:18:00.001-07:00

Curtea Militară de Apel a decis, vineri, ca Mihai Chiţac să fie eliberat din penitenciar, pentru trei luni, din motive medicale, iar Victor Athanasie Stănculescu să fie reîncarcerat, măsură survenită surprinderii lui , de către jurnalişti, la un cazinou.

Curtea Militară de Apel Bucureşti a hotărât, vineri, eliberarea din penitenciar, pentru o perioadă de trei luni a lui Mihai Chiţac, din motive medicale, admiţând astfel cererea acestuia de prelungire de la o lună la trei luni a măsurii de punere în libertate provizorie. Magistraţii au respins recursul făcut de procurori la decizia din iunie a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti de punere în libertate, a transmis Mediafax.

Potrviit deciziei magistraţilor, în cazul lui Mihai Chiţac "se admite recursul condamnatului inculpat, casează în parte sentinţa Tribunalului Militar Teritorial care îl priveşte pe acesta, dar, doar cu referire la perioada de întrerupere a executării pedepsei, iar în rejudecare pe fond dispune întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni începând de la efectiva punere în libertate a condamnatului inculpat, în cazul în care acesta nu este arestat în altă cauză".

Totodată, în cazul lui Victor Athanasie Stănculescu, magistraţii militari au dispus reîncarcerarea acestuia, admiţând astfel recursul făcut de procurori la decizia de eliberare pentru un an din motive medicale.

Potrivit deciziei magistraţilor, "se admite recursul Parchetului Tribunalului Militar Teritorial, se casează decizia 19/2009 a Tribunalului Militar Teritorial, iar rejudecând pe fond se respinge ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei a inculpatului Victor Athanasie Stănculescu".

Deciziile în cazul celor doi sunt definitive.

Avocatul fostului general Victor Athanasie Stănculescu, Alice Drăghici, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că nu se va prezenta cu cel pe care l-a apărat la penitenciar pentru reîncarcerarea acestuia şi că instanţa Curţii Militare de Apel trebuie, din punct de vedere procedural, să emită un nou mandat de executare a pedepsei pe numele lui Stănculescu şi care să figureze cu data de vineri.

Apărătorul a arătat că, altfel, Stănculescu s-ar prezenta degeaba la poarta penitenciarului şi că reîncarcerarea propriu-zisă nu se poate face decât după ce Curtea de Apel Militară va transmite acest document la locul de detenţie al fostului general.

Foto: Mediafax

CNSAS a trimis in instanta dosarele a peste 100 revolutionar care au colaborat cu Securitatea

2009-09-10T10:30:00.000-07:00

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a făcut publică lista cu o parte din beneficiarii Legii Recunoştinţei şi care au fost identificaţi drept colaboratori ai Securităţii. Cele peste o sută de persoane care în momentul de faţă au calitatea de revoluţionari dobândită în baza Legii 341 din 2004, prin care au fost preschimbate certificatele de revoluţionar, au dat, conform prevederilor legale, declaraţii pe propria răspundere că nu au colaborat cu organele securităţii statului şi nu au fost angajate în acţiuni de represiune. CNSAS a descoperit însă că aceste declaraţii nu sunt conforme cu realitatea, şi au trimis dosarele revoluţionarilor-colaboratori ai DSS în instanţă. Din 1990 şi pînă în prezent, toate aceste persoane au obţinut beneficii importante de pe urma calităţii de revoluţionar.

"Sunt foarte multi revolutionari trimisi de catre CNSAS in instanta, ii scoteau baietii de la Securitate si ii bagau printre demonstranti la Revolutie. Generalii de Securitate si de Miliţie de atunci au luat grade si nimeni nu mai sufla nimic. Toate avantajele obtinute de revolutionari au fost o ticălosie fără margini. Au profitat si de pe urma regimului comunist şi de pe urma noului regim", a declarat Mircea Dinescu, citat de Ziua.

"Şi-au turnat colegii în faţa organelor de represiune comunistă, au avut nume de cod şi angajament sau au lucrat direct în structurile operative ale Securitatii, iar dupa 1989 au aparut in fata opiniei publice cu certificat de revolutionar. ZIUA va prezinta, in exclusivitate, cazul a peste o suta de astfel de persoane care au fost trimise in instanta de catre Colegiul CNSAS din cauza legaturilor stranse pe care le-au avut cu vechile structuri de opresiune. In tot acest timp, au beneficiat fara rusine de avantajele legii oferite pentru cei care au luptat in timpul Revolutiei", se menţioneză într-un material documentat de ziariştii de la Ziua.

Securistii - revoluţionari au fost descoperiţi de CNSAS dupa doi ani de căutari prin dosare. Şi sunt deocamdată, doar o parte. Probele cu mii de pagini de turnatorii si "fapte de arme" ale colaboratorilor Direcţiei Securităţii Statului pot fi consultate la Curtea de Apel Bucuresti. Acum urmeaza ca Justitia să se pronunte.

* Lista parţială cu numele revolutionarilor ale căror dosare au fost trimise în instanţă de către Colegiul CNSAS:
Aanei Gheorghe, Acsan Ion, Aldescu Constantin, Ambrozi Marian, Antal Iosif Adrian, Baciu Calin Tudorel, Baciu Mircea, Badea Marius, Balaceanu Ioan, Balteanu Nicolai - Ahile, Balteanu Fag Dan Florin, Barbat Vasile, Bardas Mihai Horia, Beganu Stelian, Bizau Vasile, Bizga Marian, Bogdan Marilena, Boncea Vasile, Boncu Constantin, Borcanescu Nicolae Eugen, Budu Florian, Burbea-Milescu Iuliu-Aurelian, Burlacu Mihai, Butiurca Petru, Buzgau Pavel, Calota Gheorghe, Cazan Liviu, Chirciu Ionel, Clincea Alexandru, Coca Constantin, Coman Petre, Costef Florian, Cretu Antoniu Octavian, Cristian Ion, Danaila Danut, Dediu Ioan, Dendrino Horatiu Galaction, Dinescu Alfred, Dobre Jenica, Dobre Aurel, Dobrovolschi Eugen Elemer, Dragan Luca, Dumitrache Virgiliu, Duret Florin Stelica, Enache Constantin, Faida Ioan, Fanu Dorel, Firimita Marian, Florea Adrian, Garofa Ion, Gera Tiberiu, Gherman Emil, Gozutok Mariana Adriana, Gurgui Dumitru, Halas Vasile, Horga Ioan, Hota Ionel, Hutter Gabriel George Doru, Iancu Marin, Ifrim Ioan, Ionescu Haralambie Viorel, Ionescu Adrian, Ionica Nicolae, Itu Ion, Iuga Gheorghe, Jakafabi Sandor Attila, Klein Hans, Maicher Iuliu, Macelaru Marian, Marculescu Aurel, Mihail Stefan, Militaru Dan Mircea, Mioc Adrian, Munteanu Vasile, Munteanu Octavian, Nemedi Emeric, Nita Niculae, Nita Oprea, Popescu Dumitru, Popovici Ileana, Rudeanu Mihail Nicolae, Sarnachi Elena, Tarlungeanu Silvia, Tudor Valentin, Zahan Ioan Danut.

Manifestatia din 13-15 iunie 1990. Dupa 19 ani

2009-06-13T10:06:00.000-07:00

Imagini din filmul Piata Universitatii, de Stere Gulea

Postat pe Youtube de bogdan985

** Citiţi şi articolele ziaristului Romulus Cristea despre Piaţa Universităţii :

1. 13 iunie 1990, Piata Universitatii. Lupte de strada cu cockteiluri Molotov

2. Inceputurile Pietei Universitatii

La 20 de ani de la revolutie. Sunt cautati martorii

2009-04-21T12:36:00.000-07:00

Am primit, în decembrie anul trecut, un e-mail de la dl Jean Constantinescu. Cunoşteam numele dânsului din cu totul alte împrejurari, mai degrabă profesionale, fără să-mi închipui vreodată că ar exista legături cu preocupările mele privind cercetarea evenimentelor şi arhivelor referitoare la revoluţie şi evenimentele post-decembriste.

Conţinutul scrisorii era următorul: „Dacă mai interesează pe cineva, aş putea descrie evenimente şi împrejurări interesante la care am fost martor. Mărturisesc că intervenţia mea de acum este un pic interesată: una din fotografiile postate de către d-voastră, probabil preluată din albumul editurii Denoel, mă prezintă alături de două doamne. Una din ele, aceea puţin mai vârstnică, sau poate ambele, mi-au salvat atunci viaţa şi, în ciuda unor eforturi, nu am reuşit până acum să le identific. Aţi putea să mă ajutaţi în vreun fel?”. Ca să fie mai clar, dl Constantinescu se referea la o fotografie surprinsă în fostul Comitet Central PCR care înfăţişa o persoană grav rănită prin împuşcare, plină de sânge, stând culcată pe o canapea. De-o parte şi de alta a rănitului, două femei.

: Jean Constantinescu, rănit prin împuşcare, în sediul CC-PCR

După câteva zile am primit şi o declaraţie, dată de dl Constantinescu, în faţa procurorilor militari. O declaraţie luată de Parchet, la aproape 20 de ani de la revoluţie. Şi nu era vorba de un simplu memoriu, al unui participant la revoluţie, ci o descriere a evenimentelor , relatată, se pare, de prima persoană împuşcată în sediul CC-PCR. Şi mai interesant: Jean Constantinescu sosise în clădirea asediată "la invitaţia lansată la TV de către domnul Ion Iliescu unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC".

Ca să scurtez, rugamintea dlui Jean Constantinescu este una simpla: doreşte să afle cine sunt persoanele care i-au stat alături, după împuşcare şi când starea sa devenise critică. Pierduse o cantitate însemnată de sânge, transportarea la spital a întârziat ore şi ore. Mult după miezul nopţii, după ce fusese transportat în subsol alături de alţi zeci de răniţi, dar şi morţi, tot una din doamanele care i-au stat alături a reuşit să găseasca un taxi pentru al transporta la Spitalul de Urgenţă. Au urmat alte evenimente pe care vă las să le descoperiţi citind declaraţia dlui Jean Constantinescu.

Cei care cunosc identitatea celor două doamne care au stat alături de dl Constantinescu sunt rugaţi să sune la mobil-0721 288 362 (Romulus Cristea) sau să posteze un comentariu la acest articol, fie să scrie un e-mail la adresa: romulus.cristea@gmail.com.

Domnul Jean Constantinescu doreşte să le mulţumesca celor două doamne pentru că, afirmă dânsul, i-au salvat viaţa: "Nu ştiu ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă nu erau alături cele două persoane. Ajunsesem în stare de inconştienţă, pierdusem o cantitate mare de sânge şi dacă nu mă transportau la spital, cu siguranţă soarta mea ar fi fost alta"

Declaraţia dlui Jean Constantinescu dată în faţa procurorilor militari, în legătură cu evenimentele din 22 decembrie 2008:

Declaraţie privind împrejurările în care am participat şi am fost rănit în fostul CC al PCR, la Revoluţia din 22 decembrie 1989
Subsemnatul Jean Constantinescu, născut în data de 5 martie 1946 în comuna Stoeneşti judeţul Argeş, legitimat cu CI seria RR nr. 4188xx, CNP XXXX, domiciliat în str. Ioan Caragea – Vodă nr.xx, sectorul 1, Bucureşti, declar următoarele:
In ziua de 22 decembrie 1989 la orele 14:00 - 14:15, m-am reîntors acasă, în strada Semilunei din cartierul Armenească, de la manifestaţiile de stradă. Soţia şi vecina de apartament mi-au relatat despre invitaţia lansată la TV de către domnul Ion Iliescu unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC. Mi-am amintit de prelegerea domniei sale de prin anii 1987-88 la o conferinţă de la Politehnica din Bucureşti. M-am gîndit ca în împrejurarile acelea, menţinerea în funcţiune a sistemului energiei electrice, adus deja într-o stare critică, putea fi o problemă pentru succesul Revoluţiei, iar experienţa mea ar putea fi de folos. (...)

Am reuşit să intru în sediu pe la intrarea de S-E, între orele 14:30 – 15:00, cu oarecare greutate şi riscuri. Clădirea părea în stare de asediu iar în jurul ei se formase un „no-man’s land”. Nimeni nu ştia de dl Iliescu şi nici de întilnirea de la orele 17, au mai venit cîteva persoane, am fost duşi succesiv în mai multe încăperi, la etaje diferite, pentru ca în final să ne strîngem într-o sală de şedinţe cu o masă ovală, la etajul IV, din aripa stîngă a clădirii, în faţa palatului regal. Pe la orele 17:30 se adunaseră 40-50 persoane, în mare parte necunoscute mie. In timp ce se primeau mesaje ameninţătoare, despre apa otrăvită etc., încercam să-mi dau seama cine sînt specialiştii din jurul meu(...)

Cu totul pe neaşteptate, pe la orele 17:45, atmosfera destul de destinsă a fost brusc curmată de împuşcături de foc automat, care mie mi s-a parut intens. Am fost atunci sigur că ricoşează gloanţe printre noi. Ulterior, privind din stradă clădirea, m-au mirat puţinele urme de gloanţe din jurul ferestrelor şi am ajuns la înţelegerea că răpăiala aceea intensă a fost în mare parte simulată. [Am mai realizat că tragerile au debutat atunci cînd mulţimea devenise nemulţumită de ce auzea şi vedea la balcon]. După un moment de derută, cineva a fost rugat să stingă lumina şi sala s-a golit în grabă prin cele doua uşi către coridorul dinspre curtea interioară. Cred ca am fost singurul rămas în întunericul din încapere(...)
După a doua sau a treia apariţie la marginea ferestrei, nu îndeajuns de precaute, deşi mă aflam în întuneric, am fost doborît de o lovitură puternică. Foarte probabil, s-a tras cu armă automată cu vizare în infraroşu şi am fost, dacă nu întîiul, oricum între primii răniţi după fuga Ceauşeştilor. Socul a fost atît de puternic încît la început am crezut că am fost lovit în piept, mortal. Dezmeticindu-mă puţin, mi-am dat seama că durerea venea din braţul drept şi că acesta fusese practic secţionat la nivelul antebraţului. M-am tîrît cu greutate pînă la una din uşi şi am reuşit s-o deschid (...)

Continuarea declaraţiei (forma integrală, nemodificată) şi alte amănunte deosebit de interesante puteţi citi pe blogul lui Romulus Cristea, în articolul "Căutări, după 20 de ani", la adresa: http://romuluscristea.wordpress.com

* Puteti afla şi alte amănunte despre acest caz accesând:

http://21decembrie.wordpress.com

Foto: Business Magazin, Mediafax şi Editura Dënoel

Altercatie intre politisti si manifestanti la Chsinau

2009-04-07T09:35:00.000-07:00

Ceea ce s-a intamplat azi la Chisinau, seamana, intr-adevar la dimenisiune ceva mai mica cu ceea ce s-a intamplat in decembrie 1989, la Bucuresti.
Circa 10.000 de manifestanti (40.000 dupa alte surse din Chisinau) au iesit pe strazile din Chisinau contestand alegerile si acuzand comunistii de frauda. Altercatiile dintre politisti si manifestanti s-au soldat cu cel putin 40 de raniti si o persoana decedata.
Protestatarii cer guvernantilor sa organizeze noi alegeri parlamentare.

Postat pe Youtube de videounimedia

Fortele de ordine au folosit gaze lacrimogene si tunuri cu apa impotriva protestatarilor care, se pare, au incendiat cateva incaperi din sediile Parlamentului si Presedentiei, unde de altfel au si reusit sa patrunda.
In tot acest timp, televiziunea de stat din Republica Moldova a transmis emiuni de divertisment, spectacole de circ si concerte de jazz. Oficialii de la Chisinau au afirmat ca demonstratiile au o latura "criminala" unii dintre ei facand referiri la tulburarea ordinii de stat. Alte declaratii explicative nu au fost din partea autoritatilor depasite, se pare, de amploarea protestelor de strada.
Cititi despre acelasi subiect si la http://21decembrie.wordpress.com

Preschimbarea certificatelor de revolutionar, pana la 30 aprilie

2009-04-06T10:08:00.001-07:00

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor a anunţat termenul limită pentru primirea solicitărilor privind preschimbării certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionar. Data limită este 30 aprilie 2009.
Informaţii suplimentare puteţi găsi pe blogul Asociaţia 21 Decembrie 1989; http://21decembrie.wordpress.com/

Legea recunoştinţei sau Legea nr.341 din 2004 o găsiţi publicată în Monitorul Oficial nr.190 din 26 martie 2009.

19 ani de la Revolutie - Programul evenimentelor comemorative

2008-12-15T10:39:00.000-08:00

Primaria Timisoara, impreuna cu asociatiile timisorene de revolutionari, a definitivat programul evenimentelor comemorative, la implinirea a 19 ani de la Revolutia din decembrie 1989. Iata programul complet, pe zile si ore:

15 decembrie
Orele 15,00-19,00: Cupa Memorialul Revolutiei la fotbal (preliminarii, la Sala de sport Buzias).

16 decembrie
Orele 10,30: vernisajul expozitiilor de pictura, grafica, metaloplastie executate de elevi din Judetul Timis, in cadrul concursului 19 ani de la Revolutia din 1989 (in holul cu oglinzi al Operei);
Orele 11,00: lansare de carte ALTAR 1989 - Primul pas (in holul cu oglinzi al Operei);
Orele 11,30: premierea elevilor participanti la concursul de istorie, grafica si metaloplastie (in holul cu oglinzi al Operei);
Orele 13,00-21,00: Cupa Memorialul Revolutiei la fotbal (semifinale si finale, la Sala de sport Buzias).
Orele 14,00: sedinta festiva a Consiliului Local Timisoara (in sala de sedinte a Consiliului Local si Primariei Timisoara);
Orele 16,00: spectacol festiv dedicat implinirii a 19 ani de la inceputului Revolutiei Romane din 1989 la Timisoara, sustinut de Palatul Copiilor Timisoara (sala Operei);
Orele 17,30: moment de aducere aminte si aprinderea candelelor, de catre tinerii Timisoarei, moment de reculegere pentru cei care si-au jertfit viata pentru libertatea noastra (Piata Victoriei, in fata Operei). De la Catedrala Mitropolitana, o familie in costume nationale romanesti va aduce flacara cu care se va aprinde, ca in fiecare an, Crucea formata cu 100 de candele rosii, in spatiul din fata Operei;
Orele 18,00: Proiectie de filme documentare in Piata Victoriei;

17 decembrie
Orele 10,00: slujba de pomenire a eroilor martiri la Catedrala Mitropolitana Timisoara;
Orele 11,00: prezentarea volumului VI al procesului de la Timisoara, la ora 11,00, la sediul Memorialului Revolutiei;
Orele 11,00: autobuz de la RATT, in fata Catedralei pentru transportul participantilor pe circuit;
Orele 12,00: deplasare la Biserica Martirilor Timisoara;
Orele 12,30 - recviem pentru eroii martiri;
Orele 13,00 - depunere de coroane la Biserica Martirilor;
Orele 13,30 - deplasare la Cimitirul Eroilor Martiri din Timisoara;
Orele 14,00 - parastas la Cimitirul Eroilor Martiri din Timisoara;
Orele 14,30 - depunere de coroane la Cimitirul Eroilor Martiri din Timisoara;
Orele 17,00 - concert aniversar de muzica sacra la Catedrala Mitropolitana Timisoara;
Orele 19,00 - Spectacolul Messa di Gloria la Opera Romana din Timisoara.

18 decembrie
Orele 10,00: Membrii Asociatiei Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 Timisoara vor participa la un pelerinaj organizat de Primaria Timisoara, la monumentele Eroilor Revolutiei, cu plecare din fata Primariei (depuneri de coroane, rugaciuni si colinzi, aprindere de lumanari la monumentele ridicate in memoria timisorenilor cazuti in Revolutia din Decembrie 1989).

In memoriam - veghe cu lumanari pe treptele Catedralei. Sunt invitati elevi si studenti sa aprinda o lumanare si sa participe la Programul de colinzi in memoria eroilor Revolutiei.

Orele 11,00: Sala de Consiliu a Primariei Municipiului Timisoara - Prezentarea portalului - Str. Emanuil Ungureanu

19 decembrie
Urmasii Eroilor Revolutiei si membrii Memorialului Revolutiei vor face o deplasare la Bucuresti, la Crematoriul Cenusa, si la Popesti-Leordeni, locurile unde au fost arse si aruncate cadavrele martirilor disparuti in Revolutie. In aceste locuri de martiraj vor fi depuse coroane de flori si se vor aprinde lumanari. Actiunea se va face impreuna cu revolutionarii din asociatiile revolutionare din Bucuresti.

20 decembrie
Ora 13,00: marcarea momentului devenirii Timisoarei ORAS LIBER (sirenele vor suna timp de 3 minute);

Bucuresti: Pe urmele martirilor si a cenusii eroilor timisoreni disparuti in Revolutie. Se vor depune coroane, se vor spune rugaciuni, colinzi si se vor aprinde lumanari in Piata Universitatii, Piata Revolutiei (monument), Crematoriul Cenusa, Cimitirul Eroilor Bucuresti, monumentul si gura de canal de la Popesti-Leordeni, unde se va oficia si o slujba religioasa.

21 decembrie
Orele 19,00: concert aniversar oferit de Primaria Municipiului Timisoara. Din program: Filarmonica Banatul acompaniata de 6 chitaristi, intr-un spectacol de exceptie (intrarea libera, sala de spectacole a Filarmonicii Banatul).

23 decembrie
Orele 19,00: impartirea luminii de la Bethleem si concert, la Filarmonica Banatul.

Asociatia ALTAR va distribui, in perioada 8-22 decembrie, pliante color cu CD documentar si va organiza o expozitie itineranta cu fotografii despre Revolutie, in scoli din Timisoara. De asemenea, va participa la depuneri de coroane de flori, in data de 17 decembrie, la Cimitirul Eroilor din Timisoara.

Asociatia Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 Timisoara anunta ca, in perioada 16-22 decembrie, Memorialul Revolutiei este deschis zilnic, intre orele 8,00-16,00 (se pot viziona expozitiile permanente de fotografii, precum si filme despre Revolutie).

Asociatia ALTAR invita pe toti cei care se simt apropiati sufleteste de acele zile marcate de solidaritate si durere, sa participe la programul aniversar si comemorativ de la Timisoara, din perioada 16-22 decembrie 2008. Totodata, cu acest prilej, timisorenii sunt rugati sa sprijine asociatia - in anul 2009- prin idei si propuneri, in pregatirea unui program aniversar si comemorativ pe masura importantei Aniversarii a 20 de ani de la Revolutie, in amintirea sacrificiului copiilor Timisoarei, a demnitatii si curajului Primului Oras Liber de comunism al Romaniei.

Ziua de 17 decembrie 2008 este declarata zi de doliu pe raza Municipiului Timisoara. Toate institutiile si autoritatile publice de pe raza orasului sunt obligate ca in ziua comemorarii sa arboreze drapelul de stat al Romaniei in berna.

Informaţii şi foto: portalul Timisoaraazi.ro

Fototeca online a comunismului romanesc

2008-12-12T19:17:00.000-08:00

Fototeca online a comunismului românesc reprezintă cea mai mare bază de date online cu fotografii din timpul comunismului din România. Fototeca online este accesibilă (din 11 decembrie a.c.) pe site-urile web ale Arhivelor Naţionale (www.arhivelenationale.ro) şi Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului- IICC(www.crimelecomunismului.ro), cu titlu gratuit, oricărui utilizator internet. Fototeca online a comunismului românesc reprezintă un proiect comun al Arhivelor Naţionale ale României şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.

Foto 1: N. Ceauşescu, Constantin Agiu, P. Constantinescu-Iaşi şi Gh. Apostol la primirea Armatei Roşii. (Bucureşti-Colentina, 30 august 1944) (30.08.1944); Sursa:Fototeca online a comunismului românesc; cod 19/1944
Cele două instituţii şi-au propus identificarea, prelucrarea, sistematizarea şi punerea la dispoziţie a resurselor fotografice aflate în depozitele ANR, indiferent de formatul lor, create în/despre perioada regimului comunist în România, în scopul folosirii lor pentru realizarea unei baze de date online, gratuite, pentru toţi utilizatorii de internet.
Arhivele Naţionale au furnizat sursele fotografice din propriile fonduri arhivistice, indiferent de formatul acestora (fotograme alb – negru şi color, pe suport de hârtie, sticlă ş.a.), care privesc perioada regimului comunist în România. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a prelucrat (prin fotocopiere, scanare, foto digital etc.) fotografiile relevante pentru perioada comunistă şi a finanţat realizarea motorului de căutare, special constituit în acest sens, şi a bazei de date.

Foto 2: Imagine de la prezidiul Congresului al XIII-lea al P.C.R. (noiembrie 1984); Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota: 1/1984;

Pentru început, vor fi disponibile aproximativ 1500 de fotografii, ulterior numărul acestora extinzându-se până la 10 000. Acestea provin din fondul Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi din alte fonduri ale instituţiilor/organizaţiilor statului comunist. Cea mai importantă arhivă fotografică din perioada comunistă păstrată în depozitele ANR este cea a fostului Institut de Istorie a Partidului (Institutul de Studii Istorice şi Social Politice). Fotografiile reprezintă diferite evenimente din timpul regimului comunist, din perioada 1945-1989, precum: intrarea Armatei Roşii în Bucureşti, evenimentele politice din 1944-1947, vizitele din străinătate ale liderilor comunişti, momente din viaţa personală a dictatorilor Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Nicolae Ceauşescu, vizitele oficiale din ţară, congresele partidului, reuniunile culturale, liderii PCR în diferite ipostaze, nomenclatura de partid, lucrări ale dictatorilor, manifeste, mitinguri, portrete oficiale, evenimente publice etc.

Guvernul croat,criticat pentru arestarea fondatorului unui grup anti-Sanader de pe Facebook

2008-12-04T13:02:00.001-08:00

ZAGREB, Croaţia -- Opoziţia l-a acuzat luni (1 decembrie) pe prim-ministrul Ivo Sanader de sprijinirea încălcării drepturilor omului după ce poliţia a interogat un tânăr pentru crearea unui grup de oponenţi ai lui Sanader în reţeaua socială online Facebook. Niksa Klecak, în vârstă de 22 de ani, şi-a denumit grupul "Pariez că pot găsi 5 000 de persoane care nu îl plac pe Sanader". Poliţia declară că l-a investigat pe acesta din cauza unui montaj fotografic în care Sanader apare în uniformă nazistă. Legea croată interzice simbolurile naziste. Klecak a fost eliberat doar după ce a dovedit că nu el a încărcat fotografia pe internet. Zoran Milanovic, liderul formaţiunii de opoziţie Partidul Social Democrat, a afirmat că acest caz este un "precedent periculos", care periclitează libertatea de expresie. (Vecernji List, AP, Javno - 01/12/08)

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com

********************************

03/12/2008

Premierul croat Ivo Sanader a fost supus luni unui tir de acuzaţii pentru arestarea unui activist al opoziţiei care a fondat un grup pe Facebook pentru a-l critica.

Liderul principalului partid de opoziţie din Croaţia, Partidul Social Democrat (SDP), a condamnat luni (1 decembrie) autorităţile guvernamentale pentru arestarea unui activist de partid care a fondat un grup pe Facebook pentru a-l critica pe premierul Ivo Sanader.

"Aştept ca Sanader să spună dacă el crede că a fost o metodă bună, pe care poliţia ar trebui să o reţină şi să o folosească, sau dacă este un precedent care nu trebuie să se mai repete", a afirmat liderul SDP, Zoran Milanovic, la Zagreb.

Niksa Klecak, în vârstă de 22 de ani, liderul Forumului Tineretului SDP din Dubrovnik, este fondatorul unui grup Facebook intitulat "Fac pariu că pot găsi 5 000 de persoane care nu-l plac pe Sanader". Poliţia l-a interogat vineri, după ce pe pagina de start a grupului a apărut un montaj foto în care premierul apărea în uniformă nazistă. Klecak a negat încărcarea fotografiei pe site, afirmând că oricare din cei 6 500 de membri ai grupului ar fi putut face acest lucru.

Poliţia nu a putut găsi dovezi care să ateste că activistul SDP deţinea materiale cu însemne naziste – interzise de legea croată – şi l-au eliberat.

Klecak a afirmat că acţiunea poliţiei a fost motivată politic şi că în spatele acesteia s-a aflat filiala locală a Uniunii Democrate Croate (HDZ), formaţiunea lui Sanader.

Autorităţile ar trebui să fie capabile să facă distincţia între satiră şi exprimările rasiste şi fasciste, a spus Milanovic. Arestarea lui Klecak pune în pericol libertatea de exprimare, a subliniat el, cerându-i lui Sanader să o condamne.

Cu toate acestea, premierul nu a fost de acord, afirmând că joaca cu zvastica sau cu alte simboluri naziste sau ustaşe nu are nimic de-a face cu satira.

"Nu există satiră cu însemne naziste", a afirmat Sanader într-un interviu acordat luni postului naţional de radio. "Tot ceea ce se întâmplă pe Facebook cu acel însemn nazist nu este îndreptat împotriva primului ministru, ci împotriva democraţiei din Croaţia"."Tot ceea ce se întâmplă pe Facebook cu acel însemn nazist nu este îndreptat împotriva primului ministru, ci împotriva democraţiei din Croaţia", a afirmat premierul Ivo Sanader.

El a mai afirmat că nu a ştiut de acţiunile întreprinse de poliţie în acest caz pentru că nu se afla în ţară la acea dată.

Privind arestarea lui Klecak ca pe "abuz notoriu al poliţiei în scopuri politice", analistul politic Jelena Lovric a afirmat pentru agenţia AP că aceasta demonstrează că guvernul "nu poate influenţa internetul, iar acest lucru îl înspăimântă".

Negând acuzaţiile privind motivaţia politică, şeful poliţiei din Croaţia, Vladimir Faber, a insistat că investigaţia nu a avut legătură cu afilierea politică a lui Klecak.

Faber a declarat de asemenea că poliţia a acţionat conform legii, dar a cerut scuze familiei lui Klecak pentru toate neplăcerile suferite în timpul percheziţionării apartamentului lor.

Între timp, potrivit AP, numărul site-urilor antiguvernamentale de pe Facebook s-a înmulţit rapid la sfârşitul săptămânii. Unul din aceste site-uri, care cere organizarea unui protest anti-Sanader la sfârşitul lunii, a atras 80 000 de membri.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com

Foto: Getty Images; Facebook

Grupul lui Niksa Klecak, postat pe Facebook se numeste:

Kladim se da cu naci 5000 facebookera koji ne vole Sanadera!

Lista noilor parlamentari

2008-12-02T14:42:00.001-08:00

Lista noilor parlamentari potrivit proceselor verbale inregistrate la Biroul Electoral Central.

BUCURESTI
**Camera Deputatilor
Colegiul1: Bogdan Olteanu (PNL); Colegiul 2: Daniel Budurescu (PNL); Colegiul 3: Ludovic Orban (PNL); Colegiul 4: Costica Canacheu (PD-L); Colegiul 5. Georgian Pop (PSD+PC); Colegiul 6. Rodica Nassar (PSD+PC); Colegiul 7. Florian Popa (PSD+PC); Colegiul 8. Brandusa Novac (PD-L); Colegiul9. Theodor Paleologu (PD-L); Colegiul10. Catalin Croitoru (PD-L); Colegiul11. Sulfina Barbu(PD-L); Colegiul12. Cristian Petrescu (PD-L); Colegiul13. Danile Pirpiliu (PD-L); Colegiul14. Radu Zatreanu (PD-L); Colegiul15. Silviu Prigoana (PD-L); Colegiul16. Sergiu Andon (PSD+PC); Colegiul17. Ruxadra Jipa (PSD+PC); Colegiul18. Doina Burcau (PSD+PC); Colegiul19. Daniela Popa (PC); Colegiul20. Oana Niculescu-Mizil (PSD); Colegiul21. Dumitru Chirita (PSD+PC); Colegiul22. Alina Gorghiu (PNL); Colegiul23. Aura Vasile (PSD+PC); Colegiul24. Daniel Geanta (PD-L); Colegiul25. Elena Udrea(PD-L); Colegiul26. Florea Damian (PSD+PC); Colegiul 27. Cornel Pieptea (PNL); Colegiul 28. Danut Liga (PD-L)
**Senat
Colegiul1. Sergiu Nicolaescu (PSD); Colegiul2. Crin Antonescu (PNL); Colegiul3. Cristi Diaconescu (PSD); Colegiul4. Anca Boagiu (PD-L); Colegiul5. Vasile Blaga (PD-L); Colegiul6. Cristian Radulescu (PD-L); Colegiul7. Cristian Topescu (PNL); Colegiul8.Dan Voiculescu (PC); Colegiul9. Catalin Voicu (PSD); Colegiul10. Ecaterina Andronescu (PSD); Colegiul11. Radu F. Alexandru (PD-L); Colegiul12. Gabriel Mutu (PD-L)

Continuarea listei cu numele noilor parlamentari, pe colegii si judete le gasiti pe portalul Hotnews .

Foto: Antena 3

Rezultate alegeri-noiembrie 2008

2008-12-01T11:10:00.000-08:00

Biroul Electoral Central a anunţat că potrivit datelor centralizate din 99,62% din totalul secţiilor de votare, PSD+PC se situează pe primul loc, cu 33,09% la Camera Deputaţilor şi 34,12% la Senat. PD-L a obţinut la Camera Deputaţilor 32,34%, iar la Senat 33,57%, potrivit rezultatelor parţiale. PNL se situează pe locul al treila cu 18,57% la Camera Deputaţilor şi 18,75% la Senat. UDMR a obţinut 6,18% din voturi la Camera Deputaţilor şi 6, 41% la Senat. Celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul electoral de 5%.Cu 3,17% la Camera Deputaţilor şi 3,59% la Senat, PRM cel mai probabil nu va intra în Parlament. PNG-CD are, potrivit rezultatelor parţiale de la ora 14, 2,29% la Camera Deputaţilor şi 2,55% la Senat. Alte partide politice au obţinut mai puţin de 1%. Biroul Electoral Central va reveni cu noi rezultate parţiale marţi la ora 10.00 Rezultate finale BEM - PD-L a obţinut la Bucureşti 38,37% la Senat şi 37,55 % la Camera Deputaţilor PD-L este primul clasat la alegerile pe Bucureşti, cu 38,37% la Senat şi 37,55% la Camera Deputaţilor, fiind urmat de PSD+PC cu 34,82% la Senat şi respectiv 33,42% la Camera Deputaţilor, anunţă BEM, după centralizarea rezultatelor de la toate secţiile de votare din Capitală.
REALITATEA.NET - BEC: PSD şi PC tot în frunte, potrivit rezultatelor parţiale Potrivit BEM, pe locul trei se află PNL cu 15,52% la Senat şi 15,84% la Camera Deputaţilor. Următorii clasaţi sunt PNG-CD, care a obţinut cu 4,99% la Senat şi 4,93 la Camera Deputaţilor, urmat de PRM, care a obţinut pentru Senat 4,81% şi respectiv 4,12% pentru Camera Deputaţilor. Partidul Verde Ecologist a obţinut 0,86% la Senat şi 0,75% la Camera Deputaţilor, iar restul partidelor au obţinut sub 1% din voturi. În afară de cei trei candidaţi pentru Camera Deputaţilor care au intrat direct în Parlamentul, restul vor trebui să aştepte redistribuirea.

Exit-poll la ora 16/Prezenta la vot

2008-11-30T10:33:00.001-08:00

BEC: Prezenţa la vot a fost de 34,48%
Prezenţa la vot, pana la ora 18, în 21 de judeţe a fost superioară mediei naţionale. Printre acestea se numără Teleorman - 47,06%, Ilfov - 41,72%, Vrancea 43,17%, Neamţ - 41,31% şi Giurgiu-42,5%.
În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la ora 18 a fost de 25,90%. În sectorul 1 - 29,86%, sectorul 2 - 29,66%, sectorul 3 - 22,23%, sectorul 4 - 23,73%, sectorul 5 - 26,11% şi sectorul 6 - 25,51%, potrivit BEC.

Următoarea statistică privind prezenţa la vot va fi anunţată la ora 19.30.
*********
EXIT-POLL - Ora 16

INSOMAR-RTV :
Alianta PSD+PC - 39%
PDL - 30,2%
PNL - 19,2%
UDMR - 6,3%

CCSB-Antena 3 :
Alianta PSD+PC - 38,6%
PDL - 28,5%
PNL - 21,1%
UDMR - 5,8%

Imagini din perioada revolutiei

2008-11-01T08:40:00.000-07:00

Imagini inedite din perioada revolutiei din decembrie 1989

Imagini inedite revolutie

Foto: Lucian Alexandrescu

Piata Universitatii 1990- Editia III

2008-10-05T03:33:00.000-07:00

Piaţa Universităţii 1990-Ediţia III

Autor:Romulus Cristea;

Editura: Foc Filocalia & Karta Graphic;

320 pagini;

Coperta color: Titi Amzăr;

Foto: Toni Bedros, Lucian Alexandrescu, Victor Roncea, Romulus Cristea, Mircea Vlad, George Roncea si alţii;

Lansare: 3 octombrie 2008, ora 11

******************

Prefaţă

Chiar dacă nu există în dicţionare, mineriada a devenit termenul generic care desemnează raidurile şi violenţele exercitate de către grupuri organizate de mineri împotriva concetăţenilor, în România postdecembristă.

În conştiinţa oamenilor, mineriada este similară cu actele de teroare. Hoardele de mineri constituite în grupări de tip paramilitar înarmate cu bâte, târnăcoape, lopeţi, lanţuri, sfredele, cuţite au acţionat repetat, începând cu primele luni ale anului 1990, împotriva populaţiei civile, susţinute fiind de diverse grupări politice şi exponenţi ai puterii.

În perioada postdecembrista, au existat 6 mineriade în anii 1990, 1991 şi 1999. În anul 1990, au existat trei astfel de acţiuni ale minerilor care au venit să sprijine contestatul regimul condus de Ion Iliescu. Cea mai cunoscută rămâne intervenţia violentă a minerilor chemaţi de autorităţi, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, pentru împrăştierea manifestanţilor paşnici din Piaţa Universităţii.

Perioada care a urmat zilei de 25 decembrie 1989 (executarea lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, la Târgovişte) şi până la declanşarea manifestaţiei-maraton din Piaţa Universităţii, din ziua de 22 aprilie 1990, a fost una plină de evenimente şi de frământări sociale. Aproape că nu a existat zi în care să nu existe adunări publice, mitinguri, marşuri sau proteste individuale.

Dacă în primele zile se solicita insistent adevărul despre evenimentele din primele zile ale revoluţiei şi ajutorarea familiilor celor ucişi şi răniţi, în scurt timp a urmat un şir lung de proteste la adresa noii conduceri a ţării (anunţate ca “provizorie”) şi al cărui exponent era Ion Iliescu, un fost demnitar comunist cu o activitate controversată.

O mână de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piaţa Universităţii, declanşând un fenomen considerat ca fiind cea mai amplă şi spectaculoasă mişcare socială din perioada de tranziţie postdecembristă a României.

Cea mai mare manifestaţie -maraton, anticomunistă, a început la data de 22 aprilie 1990 şi a încetat în acelaşi an, în ziua de 13 iunie ca urmare a intervenţiei violente a autorităţilor. În noaptea de 13-14 iunie, în Capitală, a a vut loc un veritabil război urban soldat cu morţi şi răniţi prin împuşcare. Au fost incendiate sediile Ministerului de Interne, Poliţiei Capitalei, Televiziunii Române şi SRI. Zeci de autovehicule au fost distruse. Din mulţime erau lansate sticle incendiare de către persoane rămase până în prezent neidentificate. Pe străzi au fost scose tancurile şi unităţile de intervenţie ale Ministerului Apărării şi Ministerului de Interne. Armata a ripostat cu muniţie de război iar din elicoptere se aruncau mii de fiole lacrimogene. Un fum gros acoperea centrul Capitalei.

Represiunea a continuat până în 15 iunie ’90, folosiţi fiind şi minerii din Valea Jiului care au răspuns apelului preşedintelui Ion Iliescu de a “curăţa Capitala de huligani”. În dimineaţa zilei de 14 iunie 1990, au ajuns în Bucureşti peste 10.000 de mineri, continuând să sosească alte şi alte garnituri. În total, s-au adus aproape 20.000 de mineri, ca o demonstraţie de forţă fără precedent adresată bucureştenilor ce trebuiau cuminţiţi. Ortacii au fost aduşi cu 11 garnituri de tren şi zeci de autobuze. Au fost reţinute 1030 persoane şi au fost emise 165 mandate de arestare. Cei reţinuti au fost duşi la două unităţi militare, la Măgurele şi Băneasa. Unii au fost eliberati dupa 2-9 zile, alţii după detenţii care au durat luni de zile. Au fost rănite 746 persoane şi oficial au fost înregistraţi 6 morţi, din care 4 prin împuşcare. Reprezentanţii unor asociaţii neguvernamentale susţin că numărul morţilor din acele zile depăşeşte 100.

Apelativul “golani” folosit de ex-preşedintele Iliescu, la adresa protestatrilor din centrul Capitalei a făcut ca demonstraţia maraton să mai fie supranumită şi “Golaniada”. Timp de 52 de zile, manifestanţii din Piaţa Universităţii au protestat paşnic, în zona proclamată “Liberă de neocomunism” şi “Centrul libertăţii şi democraţiei României.

Romulus Cristea

Vezi si articolul de la:
http://21decembrie.wordpress.com

De la Timişoara. Un blog despre revoluţia din 1989

2008-09-05T06:20:00.000-07:00

Marius Mioc din Timişoara a deschis recent un blog dedicat, despre revoluţia română din decembrie 1989. Blogul intitulat "Blogul lui Marius Mioc- despre revoluţia din 1989 şi ce a urmat după ea" poate fi accesat la adresa: http://mariusmioc.wordpress.com/.

Pe blogul lui Mioc găsiţi postate o serie de articole despre revoluţie, recenzii, despre Institutul Revoluţiei Române, marturii culese din surse directe, precum şi numeroase fişiere video, audio, plus fotografii document. Secţiunea "Revoluţia din Timişoara în înregistrări audio-video" conţine câteva zeci de înregistrări în format digital despre evenimentele din decembrie 1989.

Pe acelaşi blog găsiţi de asemenea numeroase repere bibliografice legate de subiectul revoluţiei din 1989 şi despre evenimentele ulterioare care au avut sau au legătură cu aceasta.
Citiţi despre acest subiect şi pe blogul Asociaţiei 21 Decembrie, de la adresa:
http://21decembrie.wordpress.com

Recenzie carte "Revolutia 1989" (audio)

2008-08-26T03:44:00.000-07:00

Recenzie la volumul "Revolutia 1989"/autor:Romulus Cristea, realizata de William Totok, la Europa Libera; 27 decembrie 2006

REVOLUTIA 1989

Autor: Romulus Cristea;

Editura: Romania pur si simplu;

Prefata: William Totok;

ISBN: 973-87007-8-7;

Nr. pagini: 330

Data lansarii: 27 decembrie 2006.

Un proiect: Asociatia 21 Decembrie & SSPR & Romulus Cristea

Apel pentru casarea sentintelor politice

2008-05-31T05:55:00.001-07:00

Un apel pentru casarea tuturor sentintelor politice pronuntate de tribunalele din Romania in perioada comunista a fost postat pe Web. Apelul este redactat de istoricul Andrea Varga, din Ungaria, realizatoarea expozitiei itinerante "Printre randuri". Ea subliniaza ca acest demers este cu totul in afara politicii.

Apelul poate fi accesat - si semnat - la adresa:

http://www.lorinc.com/sign/

Reamintim ca Romania este singura tara europeana fosta comunista unde un mare numar de luptatori anticomunisti raman, in acte, inclusiv in cazier, persoane care au incalcat in mod criminal legile Statului. Ale aceluiasi stat care, cu autoritatea celei mai inalte demnitati, aceea de Presedinte, a condamnat crimele comunismului, impotriva caruia s-au ridicat acesti oameni.
Foto: Romania libera
Romania libera online

Cărţi despre revoluţie şi mineriade

2008-04-28T05:54:00.000-07:00

Cărţi despre revoluţie şi mineriade
Autor: Romulus Cristea;
Proiecte:
- Romulus Cristea;
- Asociatia 21 Decembrie;
- Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor;
- Filocalia;
Foto: Toni Bedros, Lucian Alexandrescu, Titi Amzăr, Cristian Popa, Romulus Cristea, Arhiva Asociatiei 21 Decembrie şi alţii;

Fotografii cu membrii asociatiei

2007-12-30T09:32:00.000-08:00

Membrii Asociatia 21 decembrie 1989

Imagini de la lansarea Revolutia Romana-Marturii si documente

2007-12-22T14:44:00.000-08:00

REVOLUTIA ROMANA- MARTURII SI DOCUMENTE
Autor: Romulus Cristea;
Editura: Romania pur si simplu;
Coperta: Titi Amzar;
Prefata: Nicolae Constantinescu;
Foto: Lucian Alexandrescu; Toni Bedros; Arhiva “21 Decembrie” ; Arhiva Romulus Cristea
ISBN: 978-973-88313-5-3;
Nr. pagini: 310
Lansarea a avut loc la sediul Asociatiei "21 Decembrie";
Un proiect al Asociatiei "21 Decembrie 1989" & Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutiei & Romulus Cristea

Revolutia Romana- Marturii si documente

Emisiune la OTV despre certificatele de revolutionar

2007-11-29T11:17:00.000-08:00

Doru Maries la emisiunea Adevar si Dreptate de la OTV, in ziua de 28 noiembrie 2007

Protest la Parchetul General

2007-10-14T11:10:00.000-07:00

Luni, 15 octombrie 2007, Asociatia “21 Decembrie” organizeaza un miting de protest in fata sediului Parchetului General. Protestul va incepe la ora 12. Participa membrii de la: Seniorii Ligii Studentilor, Asociatia “21 Decembrie” si Grupul “Noii Golani”.

Actiunea este organizata pentru urgentarea solutionarii dosarelor privind evenimentele din decembrie 1989 si mineriadele din 1990.

Informatii suplimentare la telefoanele: 0722 649 218; 0745 649 218; 0745 649 219; 311 20 75; 311 20 76.

Urmarire penala pentru Ion Iliescu

2007-09-10T05:48:00.000-07:00

Scrisoare deschisă

Dlui Marius Iacob, seful Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General al României

Revenim cu solicitarea pe care v-am adresat-o în mod public la data de 8 august a.c., de a asigura finalizarea cu maximă celeritate a cercetării privindu-l pe învinuitul civil Ion Iliescu împotriva căruia a fost dispusă începerea urmăririi penale pentru crimele din 13 iunie 1990, prin rezoluţia din 19 iunie 2006.
Subliniem că, începând din luna februarie a.c., Procurorul General al României, d-na Laura Codruţa Kövesi, referindu-se la procesul de interes naţional al crimelor revoluţiei din decembrie 1989 şi al celor din iunie 1990, a afirmat public în mod repetat, sprijinul pentru “asigurarea tuturor condiţiilor necesare pentru ca procurorii care instrumentează aceste cauze să le poată finaliza şi soluţiona cu maximă celeritate”. În cursul lunii aprilie, Ministrul Justiţiei, dl Tudor Chiuariu, şi-a manifestat “sprijinul pentru aflarea adevărului şi rezolvarea cu celeritate a dosarelor privind evenimentele din decembrie 1989 şi a celor din iunie 1990”, afirmând că “reducerea duratei precedurii judiciare a celor două dosare reprezintând una dintre priorităţile mandatului” domniei sale.
Acum o lună, au fost trimişi în judecată inculpaţii militari pentru crimele din 13 iunie 1990, partea disjunsă din respectivul dosar privindu-l pe învinuitul civil Ion Iliescu, fiind declinată Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General al României. Procurorul general a anunţat atunci că va lua măsuri ca şi partea disjunsă a dosarului, în care este anchetat Ion Iliescu “să fie soluţionată cât mai repede şi probele să fie administrate cu celeritate”.
Menţionăm că ofiţerii superiori trimişi în judecată au declarat în faţa procurorilor, sub jurământ, că nu au făcut altceva decât să execute ordinele învinuitului Ion Iliescu; conform rechizitoriului formulat de procurorii independenţi, acesta a luat decizia reprimării din iunie '90, a coordonat-o personal depăşindu-şi atribuţiile, a ordonat intervenţia militară cu muniţie de război şi TAB-uri pentru reprimarea manifestanţilor din Piaţa Universităţii - ceea ce a avut ca urmare moartea şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane.
In numele transparenţei totale care trebuie să existe în procesul crimelor revoluţiei anticomuniste începută în decembrie 1989, vă solicităm să ne comunicaţi următoarele: numele procurorului desemnat pentru soluţionarea respectivului dosar, data la care acesta a fost desemnat, actualul stadiu al cercetării penale, data trimiterii în instanţa judecătorească.
Vă solicităm să faceţi publice eventuale imixtiuni politice sau de altă natură în procesul Justiţiei, acţiuni de ameninţare sau tentative de corupere a reprezentanţilor Justiţiei, care ar fi extrem de grave într-un proces juridic de interes naţional.

septembrie 2007

Sorin Ilieşiu – Alianţa Civică
Teodor Mărieş – Asociaţia 21 Decembrie 1989
Pompiliu Alămorean – Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 - Timişoara
Antonie Popescu – Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990
George Costin – Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989

Dosarul Mineridei, in instanta

2007-08-08T08:47:00.001-07:00

C O M U N I C A T

Referitor la transmiterea către instanţa de judecată, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Dosarului nr. 74 / P / 1998, privind vinovaţii de uciderea şi rănirea unor manifestanţi în ziua de 13 iunie 1990 în Piaţa Universităţii - Bucureşti, precizăm următoarele :
1. La data de 14 octombrie 2005, procurorul Marian Manta, dispune soluţia de „Scoatere de sub Urmărire Penală” conform art. 25, raportat la art. 174 - 175 lit. b, din Codul Penal .
2. În urma acestei soluţii, Asociaţia „21 Decembrie 1989” a solicitat Parchetului General al României - Secţia Parchetelor Militare, redeschiderea acestui dosar .
3. La data de 10 aprilie 2006, Generalul magistrat Dan Voinea emite Ordinul de infirmare a „Scoaterii de sub Urmărire Penală” şi reluarea cercetărilor în acest dosar .
4. Datorită faptului că în acest dosar era implicat, pe lângă cadre militare şi Ion Iliescu, acesta din urmă atât personal cât şi prin apărători a tergiversat permanent finalizarea cercetărilor, „aşteptând parcă” soluţia salvatoare a Deciziei 610 / 2007 a Curţii Constituţionale a României .
5. Cu toate aceste oprelişti, Parchetului General al României - Secţia Parchetelor Militare a finalizat şi trimis către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astăzi data de 08 august 2007, acest dosar .
6. Partea disjunsă din acest dosar, privindu-l pe învinuitul civil Ion Iliescu, a fost declinată Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului General al României .

În această situaţie, Asociaţia „21 Decembrie 1989” solicită şefului Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică .din cadrul Parchetului General al României, dl. M. Iacob, finalizarea cu celeritate a cercetării privindu-l pe învinuitul civil Ion Iliescu, împotriva căruia a fost dispusă începerea urmăririi penale prin rezoluţia data încă din data de 19 iunie 2006 .
Precizăm că, Asociaţia „21 Decembrie 1989” îl consideră pe ex - preşedintele României, Ion Iliescu, principalul vinovat - coordonând personal reprimarea manifestaţiei .

Asociatia „21 Decembrie 1989”- Teodor Maries;
Blocul National al Revolutionarilor-George Costin

FOTO:Lucian Alexandrescu

Recurs impotriva deciziei Curtii Constitutionale

2007-08-06T13:06:00.000-07:00

Comunicat de presa

Asociatia “21 Decembrie 1989” a declarat in termen legal recurs impotriva deciziei nr.610 a Curtii Constitutionale - dand expresie dreptului la un recurs efectiv prevazut de art.13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului – care urmeaza a fi transmis spre competenta solutionare Sectiei Civile a Inaltei Curti de Casatiei si Justitie.

Prezentam urmatoarele fragmente din cele 8 pagini ale recursului:
“Declararea inclusiv de catre procurori a unui asemenea recurs, ca si pronuntarea unei decizii in favoarea victimelor regimului comunist, ar fi o premiera in perioada postbelica, o restabilire in actiunea publica a echilibrului just intre victime si calai.
Dand o deplina aplicare art.13 din Conventie, respingem teza potrivit careia deciziile Curtii Constitutionale nu ar mai avea cale de atac (...) chiar daca sunt definitive, cum legea Curtii nr.47/1992 se completeaza cu Codul de Procedura Civila, apreciem ca pot fi atacate cu recurs, aplicand dreptul comun, (...) de catre Parchetul/Procurorul general sau oricare alt procuror competent ca si de catre orice persoana interesata.
Din dispozitiile art. 299 Cod Proc. Civ. rezulta cu claritate: hotararile definitive se pot ataca cu recurs – modalitate legala de care uzam acum.
Cum membrii Curtii Constitutionale s-au pronuntat toti cu ocazia solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate prin decizia nr.610 din 20 iunie 2007, un complet pentru judecarea recursului nu se mai poate alcatui [intrucat membrii Curtii ar fi incompatibili, se vor abtine sau vor fi recuzati – art.24, 27 si urm. Cod Proc. Civ.] iar intr-un stat de drept orice actiune in justitie trebuie judecata/solutionata - altfel judecatorii ar fi sanctionati pentru denegare de dreptate prohibita si sanctionata potrivit art.3 Cod Civil Roman dar si de art.4 din Legea nr.303/2004.
Asadar, dreptul la un recurs efectiv prevazut de art.13 din Conventie primeaza [oricarei dispozitii interne, conform art.21 din Constitutie] iar acest recurs trebuie judecat - si singura instanta de casatie nu poate fi decat Inalta Curte de Casatie si Justitie (prin sectia civila) careia nici o dispozitie legala nu-i interzice aceasta posibilitate, art.4 Cod Proc. Civ. prin enumerarea nelimitativa permitand o extindere a competentei cu de la sine putere, pentru un interes public - procedand la solutionarea recursului, intocmai ca in spetele celebre precum Procesul Tramvaielor din Bucuresti sau Madison-Marburry din SUA.
In ce priveste cercetarea penala efectuata de procurorii militari ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei, aceasta modalitate de cercetare nu contravine nici Constitutiei, nici Conventiei Europene, nici deciziei CEDO (...), fiind posibila si admisa atat de Curtea Europeana cat si de Comisia Europeana, pentru o perioada tranzitorie, adica pana cand prestigiul Justitiei romane se va reface in urma solutionarii dosarelor privind crimele din perioada infractionala decembrie 1989 – iunie 1990.
Implicandu-se nefast, extinzand abuziv aplicarea deciziei din 20 iunie 2007 si la dosarele privind mineridele si represiunea revolutiei, membrii Curtii Constitutionale, apartinand unui organism in primul rand politic, aflat in afara sistemului instantelor judecatoresti reglementat in titlul III al Constitutiei, comit o ingerinta politica grava in infaptuirea Justitiei”.
In finalul textului, se solicita admiterea recursului si modificarea deciziei recurate.
Recursul este semnat de Teodor Maries, presedintele Asociatiei “21 Decembrie 1989”.
4 august 2007
Asociatia “21 Decembrie 1989”, Biroul de presa

Foto:Romulus Cristea, Victor Roncea, Toni Bedros, Lucian Alexandrescu

Conferinta presa-Contestare decizie ICCJ

2007-07-15T19:10:00.000-07:00

Conferinta de presa

Duminica, 24 iunie, ora 12, Asociatia „21 Decembrie" organizeaza oconferinta de presa, la sediul dinstr. Batistei nr.24A, sector 2, Bucuresti.
Vor fi discutate:
* Masuri de actiune in legatura cu decizia Curtii Constitutionale care a decis ca anchetarea cauzelor in care sunt implicati atat militaricat si civili sa nu mai fie efectuata de procurori militari ci doarde magistrati civili, decizie care afecteaza anchetele in Dosarale„Mineriada" si „Revolutia"
* Transferarea Dosarelor Revolutiei si Mineriadei la diverse parchetecivile si sectii de politie – tentativa de tergiversare a anchetelor;
* Organizarea unui miting de protest, miercuri 27 iunie orele 18, infata Teatrului National.
Participa: Teodor Maries, presedinte Asociatia „21 Decembrie"; SorinIliesiu - vicepresedintele Aliantei Civice; av. Antonie Popescu ,senior al Ligii studentilor; Romulus Cristea- Consiliu de Conducere„21 Decembrie"; George Costin, presedinte - Blocul National alRevolutionarilor - Decembrie 1989 si altii

Informatii suplimentare la : 311 2075; 311 2076; 0722 649 218 (DoruMaries); 0721 288 362 (Romulus Cristea)Asociatia 21 Decembrie 1989

Departament Presa
Romulus Cristea

anii ’90