tag:blogger.com,1999:blog-22481386491259850722024-03-05T00:35:00.145-08:00Asociatia 21 decembrie 1989ComunicateAsociatia 21 Decembrie 1989http://www.blogger.com/profile/07393945927175890489noreply@blogger.comBlogger34125tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-46588989178880557022019-06-14T21:07:00.000-07:002019-06-14T21:40:02.508-07:00Jurnaliștii.ro: 13-15 Iunie 1990, mineriada care a adus România în pragul unui război civil (interviu)<!-- wp:paragraph -->
<strong>Piața Universității a fost și rămâne un reper al universului democrației românești întrucât de acolo s-a dat startul spre o altă Românie, iar cei mai mulţi încearcă să se revendice fără drept ca provenind dinspre această mișcare, a declarat, într-un interviu acordat Jurnaliştii.ro, publicistul Romulus Cristea, participant direct la tragicele evenimente din iunie 1990. De asemenea, acesta a publicat şi amplă lucrare dedicată „Pieţei Universităţii şi Mineriadei din 13-15 iunie 1990” în anul 2008. </strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<strong><a aria-label="Jurnaliştii.ro: (se deschide într-o fila nouă)" href="https://www.jurnalistii.ro/13-15-iunie-1990-mineriada-care-a-adus-romania-in-pragul-unui-razboi-civil-interviu-cu-publicistul-romulus-cristea/?fbclid=IwAR1Aq9ipx1wgNWGNQnhMO9n67xVKPN8kwbJkBoYRg-xiX4u80NUpkOE3f80" rel="noreferrer noopener" target="_blank">Jurnaliştii.ro: </a>Cum se vede astăzi la 29 de ani ziua de 13 iunie 1990? Cine a avut interes să aducă minerii la București?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<strong>Romulus Cristea:</strong> În data de 13 iunie 1990 autoritățile statului au intervenit violent și au pus capăt brusc, manifestației – maraton, declarată anticomunistă și care începuse în data de 22 aprilie prin ocuparea Pieței Universității. Au urmat două zile de teroare, 14 și 15 iunie 1990, perioadă cunoscută sub numele generic de mineriadă și care a rămas în conștiința oamenilor ca un act de teroare îndreptat împotriva populației.<br />
<div class="wp-block-image">
<br />
<figure class="aligncenter"><img alt="" class="wp-image-8326 aligncenter" height="278" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2019/06/piata-universitatii-1990.jpg" width="400" /></figure>
</div>
<!-- /wp:image -->
<!-- wp:quote -->
<br />
<blockquote class=""wp-block-quote"">
Manifestația din Piața Universității, din 1990, a rămas referința luptei pentru democrație și libertate în România post-decembristă. Deşi protestele au fost înăbușite și rezultatele alegerilor legislative din 20 mai 1990 au arătat că majoritatea populației avea simpatii pro-FSN, evenimentele de atunci au netezit, datorită simpatiilor iscate în mediile occidentale, drumul României spre democrație. Cu multe hopuri, dar a fost o cale fără de întoarcere pentru societatea românească.</blockquote>
<!-- /wp:quote -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<strong>Cine a avut interesul să aducă minerii la București?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Bineînțeles cei care puteau, cei care dețineau pârghiile necesare pentru a declanșa o astfel de deplasare. Doar autoritățile oficiale, cei care preluaseră puterea și care erau sprijiniți de foștii coordonatori ai organelor de Securitate aveau o astfel de disponibilitate.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
În primul rând trebuie spus că nu a fost prima oară când s-a întâmplat acest lucru. Lumea a mai uitat, dar istoria a consemnat. Perioada de început a anilor 1990 a fost plină de frământări sociale și politice. Manifestațiile, mitingurile, grevele erau o permanență. Toate protestele, dar absolut toate au avut ca inițiator de declanșare cererea adresată autorităților de a se spune „adevărul despre revoluție”, despre teroriști, despre morții și răniții din decembrie 1989.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
La aceasta s-au adăugat apoi, rând pe rând solicitări politice, economice, sociale și altele. Minerii au fost aduși să intervină, prima oară, în perioada post-decembristă împotriva mitingului partidelor de opoziție (în principal PNȚCD și PNL) din 28-29 ianuarie 1990. În dimineața zilei de 19 ianuarie 1990, câteva mii de mineri au sosit la București și s-au adunat în Piața Victoriei unde li s-au alăturat muncitori de la uzinele bucureștene. Au fost organizate mai multe „raiduri” prin București, fiind vizate sediile partidelor de opoziție.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:quote -->
<br />
<blockquote class=""wp-block-quote"">
În 18 februarie 1990, în Piața Victoriei a avut loc o manifestație care fusese anunțată prin manifeste cu câteva zile înainte. Protestul anunțat ca având caracter anticomunist s-a transformat într-un protest anti-FSN și anti-Iliescu. La un moment dat, în zona Pieței Victoriei a apărut vice prim-ministrul de atunci, Gelu Voican Voiculescu, care s-a afișat ostentativ cu o armă automată, ceea ce a iscat foarte multă rumoare printre cei prezenți.</blockquote>
<!-- /wp:quote -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Miile de manifestanți din Piață au luat cu asalt clădirea Guvernului și au ocupat-o. Și de această data, după lăsarea întunericului, forțele de ordine au intervenit brutal. Sute de oameni au fost arestați, atât cei prinși în interiorul Guvernului, cât și cei care rămăseseră prin zonele adiacente. Noaptea târziu au fost aduși și 4.000 de mineri din Valea Jiului, care au acționat alături de soldați de la Ministerul Apărării Naționale și Poliție.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
În perioada 13-15 iunie a avut loc represiunea împotriva manifestanților din Piața Universității. În ziua de 13 iunie au acționat împotriva protestatarilor, pe lângă militari și poliţiști și mii de muncitori din București, în special de la IMGB. La Universitate și la Televiziune, se striga:<strong> „IMGB face ordine!”</strong>.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
După ce luptele de stradă ajunseseră de necontrolat, se devastaseră și se incediaseră sediul Poliției Capitalei, Televiziunea, și două sediile ale SRI-ului, în ziua de 14 iunie, în jurul orei 3 noaptea au fost aduși cu sprijinul autorităților garnituri întregi de trenuri cu mineri. Odată cu sosirea minerilor lucrurile au luat-o razna, civilii prinși pe străzi erau bătuți măr și arestați, sediile partidelor de opoziție au fost devastate și parţial incendiate, sute și sute de opozanți, dar și oameni care nu aveau niciun amestec cu manifestațiile au fost ridicați de pe stradă sau de la domicilii și duși sub arest la sediul Poliției, la Guvern, la unități militare (Măgurele și Băneasa).<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:quote -->
<br />
<blockquote class=""wp-block-quote"">
Pe lângă cei peste 1.000 de reținuți, au mai existat și patru victime prin împușcare (la Ministerul de Interne și pe Calea Victoriei, lângă Casa Centrală a Armatei).</blockquote>
<!-- /wp:quote -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<strong>Care au fost cauzele care au determinat acțiunea în forță a minerilor de atunci? Ce rol a jucat ”Fenomenul Piața Universității” în declanșarea tragicelor evenimente de atunci?</strong><br />
<br />
<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Este greu de descris ceea ce s-a întâmplat în ziua de 13 iunie 1990. Este extrem de dificil pentru cei din alte generații să înțeleagă amploarea acelor evenimente. A fost haos și sânge. A fost un război urban în toată regula.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Violențele din acele zile sunt greu de închipuit și niciodată de atunci, nicio altă manifestație sau represiune nu a mai avut o asemenea amploare, deşi unii încearcă, din ignoranță sau frustrări să facă comparații. Bucureștiul ardea, la propriu. S-au folosit mii de cockteil-uri Molotov, care zburau spre forțele de ordine, spre mașinile de luptă, prin geamurile unor instituții.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:quote -->
<br />
<blockquote class=""wp-block-quote"">
În Piața Universității ardeau autobuzele Ministerului de Interne și cele ale Ministerului Apărării. Sediul Poliției Capitalei ardea, la fel și sediul Ministerului de Interne, unde un grup de manifestanții încercau să demoleze porțile de intrare cu ajutorul unui camion. Brusc, a început să scoată fum și sediul SRI, denumit „La Cupola” și unde se aflau cartotecile și alte evidențe.</blockquote>
<!-- /wp:quote -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Totul ardea, se spărgeau geamurile magazinelor și ale instituțiilor. Apoi a fost ocupată și parţial incendiată Televiziunea Română. În zona Ministerului de Interne și al Poliției Capitalei începuse să se tragă cu muniție de război. Pe Calea Victoriei au fost aduse tancuri și alte mașini de intervenție ale forțelor de ordine. Un elicopter militar survola la mica altitudine Calea Victoriei și din cer au fost aruncate câteva zeci de mii de fiole cu gaze lacrimogene. Străzile și manifestanții erau înecați în fum și gaze de luptă și nu știe nici în prezent de unde manifestanții se tot aprovizionau cu cockteil-uri Molotov.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
La un moment dat, transmisia postului naţional de televiziune a fost întreruptă. La reluarea emisiei, se lansează un comunicat oficial prin care se transmite că a avut loc o „tentative de lovitură de stat cu caracter legionar”. Cum credeți că reacționează oamenii obișnuiți, neinformați corespunzător, neimplicați politic și ocupați doar cu asigurarea traiului zilnic când aud un astfel de comunicat pe singurul post de televiziune existent?<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Aproape firesc, unii s-au gândit că e cazul să susțină demersurile oficialilor. Poate că și minerii au gândit la fel. Însă a susține un demers în limite legale și a te alătura unei represiuni injuste, violente presărate cu morți, răniți și arestați e cale lungă.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
În primul rând comunicatele oficiale, la care s-au adăugat demersurile concrete ale autorităților care au sprijinit fărădelegile grupurilor de mineri din Valea Jiului, dar și muncitori de pe platformele industriale bucureștene au susținut toate ilegalitățile și violențele din acele zile.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:quote -->
<br />
<blockquote class=""wp-block-quote"">
România a fost în pragul unui război civil, manifestanții din Piața Universității și simpatizanții lor pe de-o parte și minerii plus muncitorii susținuți de forţele de ordine de cealaltă parte. Pe durata a cel puțin trei zile a fost ceea ce am putea numi ca terorism de stat.</blockquote>
<!-- /wp:quote -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Evenimentele din 13 iunie 1990 au fost declanșate de autoritățile statului, care au intervenit brutal și nejustificat, scoțând din Piața Universității o mână de oameni care mai rămăsese acolo, în corturile de pe platforma Teatrului Național. Protestul oricum se stinsese sau mai avea puțin să se termine, marea masa de demonstranți, inclusive reprezentanții Ligii Studenților consimțiseră să renunțe la protest după anunțarea rezultatelor alegerilor, în urma cărora Ion Iliescu devenise președinte cu o majoritate zdrobitoare, iar FSN obținuse un scor electoral care- asigura de departe supremația la putere.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:image {"align":"center","id":8328} -->
<br />
<div class="wp-block-image">
<br />
<br />
<figure class="aligncenter"><img alt="" class="wp-image-8328 aligncenter" height="400" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2019/06/408947_10151086943220024_1865548477_n.jpg" width="306" /></figure>
</div>
<!-- /wp:image -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<strong>Ce rol a jucat fostul președinte Ion Iliescu în mineriadă? Este acesta unicul vinovat sau doar victimă care a scăpat situația de sub control? Dar cu Miron Cozma cum rămâne?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Ion Iliescu era poate personajul cel mai antipatizat atât de opozanții din partidele istorice, cât și de manifestanții din Piața Universității. Însă sentimentele erau reciproce, sa să spunem așa.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Nici Ion Iliescu nu rata vreun prilej în interviurile date la presă, în emisiunile tv sau în discursurile de la CPUN ca să-i numească pe manifestanții din piață „golani” sau „huligani”. De asemenea, presa de opoziție mustea de articole conspiraţioniste privind trecutul lui Ion Iliescu și legăturile cu Moscova, Piața Universității se cutremura de lozinci anti-FSN și anti-Iliescu, iar zeci de muzicieni lansaseră melodii care-l parodiau sau acuzau, însă trebuie menționat însă că Ion Iliescu nu a condus singur guvernul sau guvernele de atunci. El a fost sprijinit și încurajat de anturajul său, de anumiți oameni care fuseseră învățați să fugă sau să părăsească corabia la pericol.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:quote -->
<br />
<blockquote class=""wp-block-quote"">
Este adevărat că Ion Iliescu i-a comparat pe manifestanți cu legionarii, dar la fel de adevărat este și faptul că în jurnalele de luptă ale unităților armatei care au acționat atunci consemnează, în scris neadevăruri care le-au justificat acțiunile. Într-unul din jurnalele de luptă se consemnează faptul că pe Calea Victoriei sunt prezente batalioane legionare cu drapele fasciste, că unii striga lozinci legionare, etc.</blockquote>
<!-- /wp:quote -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<strong>Nu a existat nici un corespondent în realitate pentru asemenea manipulări sau descrieri. Au fost doar fabulații.</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Trebuie însă menționat și un episod consemnat într-unul din rechizitoriile Parchetului privind evenimentele din 13-15 iunie și în care este descrisă atmosfera de la sediul Ministerului de Interne și de la Inspectoratul general al Poliției (IGP). În timp ce Ion Iliescu se agita în legătură cu amploarea manifestației de la Universitate, generalul Corneliu Diamandescu, șeful de atunci al IGP „stătea îmbrăcat lejer la birou, în papuci, cu o sticlă de whisky și se uita la televizor la un meci”.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
În după-amiaza zilei de 13 iunie 1990, în jurul clădirii Ministerului de Interne s-a adunat un grup de câteva zeci de persoane, numărul acestora crescând în scurt timp la aproximativ 200. Aceştia, la început s-au manifestat paşnic şi scandau lozinci prin care cereau punerea în libertate a celor reţinuţi în cursul dimineţii, fără să cunoască faptul că acest lucru se produsese deja, manifestanţii bănuind că persoanele respective se află în arestul poliţiei.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
De asemenea solicitau demisia ministrului de interne generalul Mihai Chiţac. Neluându-se măsuri deosebite pentru paza şi apărarea sediului Ministerului de Interne, în exterior nu existau decât patru posturi de santinelă, militari în termen, care în momentul sosirii demonstranţilor au fost retraşi în interior, astfel la fel că, la sediul Poliţiei Capitalei, din acel moment în afara clădirii nu se mai afla nici un dispozitiv de pază şi apărare, a cărui existenţă ar fi fost absolut necesară, ţinând seama de modalitatea în care s-au derulat evenimentele în cursul zilei.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Un dispozitiv de pază şi apărare era necesar cu atât mai mult cu cât în cursul dimineţii, un număr impresionant de poliţişti şi scutieri au eliberat Piaţa Universităţii şi era previzibil faptul că vor avea loc acţiuni de protest, ca urmare a reţinerii fără temei legal a 263 de persoane.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
„În condiţiile arătate anterior, s-a petrecut un fapt deosebit de important şi cu efecte negative în derularea ulterioară a evenimentelor şi anume părăsirea nejustificată a clădirii Ministerului de Interne de către generalul Mihai Chiţac, ministru în funcţie. Acesta a susţinut că, după convorbirea telefonică avută cu Ion Iliescu, în care i s-a reproşat că a dispus eliberarea persoanelor reţinute în cursul dimineţii, practic i s-au întrerupt legăturile telefonice şi prin staţia de emisie-recepţie cu Inspectoratul General al Poliţiei şi, ca atare a decis să se deplaseze acolo.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Intrând în biroul şefului IGP, l-a găsit pe generalul Corneliu Diamandescu având o atitudine relaxată, fiind îmbrăcat lejer, în papuci, cu o sticlă de whisky şi urmărind meciul la televizor. De acolo, ministrul de interne, învinuitul Mihai Chiţac, a coordonat activitatea subalternilor săi prin telefon şi staţiile radio, transmiţând ordine şi aprobări, inclusiv pentru deschiderea focului cu muniţie de război, împotriva manifestanţilor care, de mai mult timp, strigau lozinci împotriva lui şi îi cereau demisia”, se mai menționează în rechizitoriul Parchetului privind evenimentele din 13-15 iunie 1990.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:quote -->
<br />
<blockquote class=""wp-block-quote"">
În privința lui Miron Cozma, liderul minerilor din Valea Jiului, lucrurile sunt mai mult decât clare. Deși acesta susține în prezent că a fost manipulat și că de fapt grupuri de securiști coordonau deplasările minerilor în Capitală, în 1990 se lăuda și se afișa în toate emisiunile tv lăudându-se cu acțiunile minerești.</blockquote>
<!-- /wp:quote -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
De altfel, el a continuat să fie implicat și în alte acțiuni violente de stradă, în 1991 fiind implicat în mineriada care a dus la căderea guvernului condus de Petre Roman. Însă și mai curios este faptul, că mai multe organizații neguvernamentale sunt acum lovite de sindromul Stockholm, liderii acestora afişându-se în conferinţe de presă alături de Miron Cozma, care-și proclamă constant nevinovăția.<br />
<div class="wp-block-image">
<br />
<br />
<figure class="aligncenter">
<figcaption></figcaption>
<img alt="" class="wp-image-8329 aligncenter" height="245" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2019/06/mineriada-780x600.jpg" width="320" /></figure>
<br />
<div style="text-align: center;">
Sursă foto: identitatea.ro</div>
</div>
<!-- /wp:image -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
În fapt, reprezentanții acestor ONG-uri mizează pe o alianță care să multiplice acuzele la adresa lui Ion Iliescu, dar calcă în picioare memoria victimelor. Nu poți face dreptate falsificând istoria.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<strong><br /></strong>
<strong>Cine sunt vinovații pentru mineriadă și pentru morții din acele zile ale urii de pe străzile din București?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Vinovații pentru mineriadă și pentru morții din perioada 13-15 iunie sunt identificați în Dosarul Mineriadei. De-a lungul a 28 de ani, procurorii militari, la fel ca și în Dosarul Revoluției, au audiat mii de martori, au declasificat documente oficiale și au făcut reconstituiri pe teren. Ca lucrurile să fie mai clare, în legătură cu evenimentele de la mineriadă au fost condamnate zeci de persoane.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
O parte din manifestanții reținuți în legătură cu Piața universității au fost grupați în trei loturi și judecați. Toți au fost eliberați în 1991, însă unora dintre ei le-au fost reținute pedepsele, instanța consemnând că perioada de reținere corespunde faptelor descrise parţial la dosar. De partea cealaltă a baricadei au fost reținute și condamnate doar trei persoane. Deneș Domokoș, un miner din Petroșani care avea 28 de ani la mineriadă a făcut aproape 8 ani de închisoare, după ce a fost acuzat de tentative de omor pentru că a încercat să-i taie capul lui Marian Munteanu, liderul studenților din acea vreme. Fapta s-a petrecut în zona Universității, lângă fântâna din zonă.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:quote -->
<br />
<blockquote class=""wp-block-quote"">
Până în prezent, Deneș Domokoș este singurul miner condamnat pentru violențele din 14-15 iunie.</blockquote>
<!-- /wp:quote -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
La fel ca și Miron Cozma, acesta dă vina pe manipularea promovată de către mass-media din acea perioadă și susține că Ion Iliescu este vinovatul moral, şi Marian Munteanu spune despre acest miner că a fost manipulat și menționează că nu el este cel care a făcut plângerea împotriva lui.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<em>„L-au condamnat pe nefericitul acela, Deneș Domokoș, care a încercat să-mi taie capul. Asta fiindcă, într-adevăr, era un caz flagrant, mai simplu de demonstrat: tentativa de omor. Sigur că este vinovat, căci nimeni nu are dreptul să dea cu toporul în cap semenilor săi. Dar eu nu am făcut plângere împotriva lui. N-am făcut plângere împotriva nimănui”, declara Marian Munteanu.</em><br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Tot în legătură cu evenimentele de la mineriada din 1990 au mai fost arestați doi ofițeri de la UM 0215 și un maistru minier. Aceștia au intrat în casa lui Ion Rațiu de unde au furat mai multe electrocasnice și câteva zeci de mii de dolari americani, bineînţeles, după ce devastaseră tot ce le căzuseră în cale.<br />
<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<strong>De ce dosarul Mineriadei din iunie 1990 este blocat în Justiție? Ar mai putea acesta să schimbe ceva în societatea românească?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Dosarul Mineriadei este blocat și plimbat de la Parchet la tribunal și înapoi de ani și ani de zile. Totul se întâmplă pentru că nu există o decizie politică, nimeni nu-și asumă judecarea acestui dosar, deşi au trecut 29 de ani de la evenimente. Lucrurile sunt la fel ca și în Dosarul Revoluției.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
În luna mai, magistraţii instanţei supreme au decis, să restituie dosarul Mineriadei la procurori, fiind constatată nulitatea rechizitoriului. Toate acestea deşi procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora 14 persoane identificate „ar fi organizat și coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei persoane, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a altor 1.242.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
În același dosar au fost introduse drept părţi responsabile civilmente mai multe instituţii ale statului, precum Ministerul Finanţelor, MAI, SRI, Parchetul General, Guvernul României, Jandarmeria Română, MApN, Ministerul Economiei.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Judecarea și soluționarea dosarului privind evenimentele de la mineriadă, din 13-15 iunie 1990, ar face în primul rând dreptate victimelor reale: familiilor celor împușcați, răniților și celor arestați. Sunt aproape 3.000 de persoane vătămate, există probe în acest sens, și acestora trebuie să li se facă dreptate. Din păcate, în condițiile actuale acest fapt nu se va petrece prea curând.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Chiar dacă dosarul va ajunge din nou în instanță, doar citarea și audierea martorilor ar dura cel puțin trei ani. Dosarul fiind retrimis la Parchet, nimeni nu știe, când și cum va ajunge să fie soluționat. Poate fi vorba de patru-cinci ani sau 30 de ani.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:quote -->
<br />
<blockquote class=""wp-block-quote"">
De când este tergiversat acest dosar, o generație a participanților la evenimente s-a stins, a doua își mănâncă pensia cât mai pot, iar a treia generație martoră, cea a elevilor și studenților se apropie cu pași repezi de pensie. Pentru că au trecut aproape 30 de ani.</blockquote>
<!-- /wp:quote -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<strong>Cum ar fi fost România fără Mineriade? Ne ar fi privit altfel Occidentul în tranziția lentă spre democrație și statul de drept?</strong><br />
<strong><br /></strong>
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
România fără mineriade ar fi fost poate un stat normal, dacă cursul istoriei ar fi fost unul firesc, netulburat. Însă succesiunea regimurilor politice și dictaturile instaurate după cel de-al Doilea Război Mondial și până în anul 1990 ne-au dat peste cap obiceiurile, educația, comportamentul.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
După decenii întregi de trai sub regimuri autoritare, populația a fost bulversată. Să nu uităm că, în timp ce în toate țările fostului bloc comunist, tranzițiile spre regimurile democratice au comportat șocuri reduse, România a fost sigura care s-a confruntat cu o revoluție sângeroasă, a fost traumă după traumă, frustrări acumulate care s-au revărsat violent.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Așa s-a întâmplat și cu ocazia evenimentelor din 13-15 iunie 1990. Dacă lăsăm la o parte represiunea sângeroasă din finalul manifestației, protestele acelea au însemnat mult pentru democrația românească.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Să nu uităm că cei din Piața Universității au devenit promotori ai Proclamației de la Timișoara, care prevedea introducerea unei legi a lustrației, după modelul unor țări vecine. De asemenea, tot atunci, în piață au început demersurile pentru înființarea unui post independent de televiziune (la aceea data nu exista decât postul oficial de stat).<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Fenomenul Piața Universității s-a datorat unui sentiment puternic, oamenii au întrezărit speranța într-o mare de neliniști. Trecerea de la regimul dictatorial spre o aparență de libertate și democrație s-a făcut mult prea brusc, nu toţi au înțeles atunci ce pot face, unde se pot duce și că viitorul lor nu mai depinde decât de acțiunile lor.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:quote -->
<br />
<blockquote class=""wp-block-quote"">
Fără Piața Universității, fără demonstrațiile de acolo, tranziția spre democrație ar fi fost mult mai lentă decât ne putem închipui. Piața Universității a fost și rămâne un reper al universului democrației românești, de acolo s-a dat startul, de acolo a pornit totul. Poate și de aceea din ce în ce mai mulți încearcă să se revendice fără drept ca provenind dinspre această mișcare și caută să deturneze sensul și motivația altor demonstrații comparându-le cu Piața Universității.</blockquote>
<!-- /wp:quote -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<strong>Când va fi societatea românească pregătită în opinia dumneavoastră de reconciliere cu istoria această dureroasă de după decembrie 1989?</strong><br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Nu de reconciliere ar fi vorba în primul rând. Înainte de toate trebuie făcută dreptate victimelor. Și celor care au pătimit la revoluție și celor care au fost maltratați în Piața Universității. Până nu le faci dreptate acestora nu ai ce reconciliere să faci. Ce să faci, să împaci victimele cu cine?<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
Există identificată prin intermediul justiției cealaltă categorie, a celor care au produs nedreptăți, a celor care au încălcat legea și au acționat violent și nejustificat? Până când instanțele nu vor decide cine și cum a acționat, nu poate fi vorba de dreptate.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
În plus, mai trebuie adăugat, că cel puțin în cazul mineriadei din 13-15 iunie 1990, o reconciliere simbolică a avut loc. Există și o fotografie din care răzbat emoții greu de descris. E vorba despre Congresul PNŢCD care se desfășura, în 1991, în sala Teatrului Național. O delegație a minerilor condusă de Miron Cozma, care veniseră la București să pună umărul la desființarea guvernului Petre Roman, au intrat în sala unde se desfășura acel congres.<br />
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:quote -->
<br />
<blockquote class=""wp-block-quote"">
Pe jumătate speriați, cei prezenți i-au aplaudat pe mineri, Ion Rațiu, unul din liderii marcanți ai PNȚCD s-a îmbrățișat cu Miron Cozma, șeful minerilor. Cei care înainte îi condamnaseră, acum îi aplaudau. La fel, să nu uităm nici declarațiile lui Marian Munteanu, liderul studenților, bătut de ortaci și arestat de autorități, care tot în aceea perioadă a declarant public că i-a iertat pe mineri și nu lor le are de reproșat ceva, ci celor care i-au manipulat grosolan.</blockquote>
<!-- /wp:quote -->
<!-- wp:paragraph -->
<br />
<h3>
<strong>* Interviu apărut în data de 14 iunie 2019 și preluat de pe portalul <a aria-label="Jurnaliștii.ro (se deschide într-o fila nouă)" href="https://www.jurnalistii.ro/13-15-iunie-1990-mineriada-care-a-adus-romania-in-pragul-unui-razboi-civil-interviu-cu-publicistul-romulus-cristea/?fbclid=IwAR1Aq9ipx1wgNWGNQnhMO9n67xVKPN8kwbJkBoYRg-xiX4u80NUpkOE3f80" rel="noreferrer noopener" target="_blank">Jurnaliștii.ro </a></strong></h3>
<h3>
<!-- /wp:paragraph -->
<!-- wp:list -->
</h3>
<ul>
<li>
<h3>
<strong>Interviul a fost realizar de jurnalistul <a aria-label="Sebastian Rusu (se deschide într-o fila nouă)" href="https://www.jurnalistii.ro/13-15-iunie-1990-mineriada-care-a-adus-romania-in-pragul-unui-razboi-civil-interviu-cu-publicistul-romulus-cristea/?fbclid=IwAR1Aq9ipx1wgNWGNQnhMO9n67xVKPN8kwbJkBoYRg-xiX4u80NUpkOE3f80" rel="noreferrer noopener" target="_blank">Sebastian Rusu</a></strong></h3>
</li>
</ul>
<br />
<ul>
<li>
<h4>
Citește și: <a href="https://romuluscristea.wordpress.com/2018/12/22/ce-ar-trebui-sa-stie-tanara-generatie-despre-revolutia-romana-din-decembrie-1989-interviu-cu-jurnalistul-romulus-cristea/" rel="noopener" target="_blank">Ce ar trebui să ştie tânăra generaţie despre RevoluţRomână din Decembrie 1989. Interviu cu jurnalistul Romulus Cristea</a></h4>
</li>
</ul>
<br />Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-77280554307313173632018-12-29T17:03:00.000-08:002018-12-29T17:23:24.948-08:00Jurnaliștii.ro: Ce ar trebui să ştie tânăra generaţie despre Revoluţia Română din Decembrie 1989. Interviu cu ziaristul Romulus Cristea<div class="wp-block-image">
</div>
<figure class="aligncenter" style="text-align: center;"><img alt="ROMULUS CRISTEA 9" class="wp-image-8295 aligncenter" height="400" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2018/12/ROMULUS-CRISTEA-9.jpg" width="300" /></figure><br />
<div style="text-align: justify;">
<strong>Tinerii care nu au avut legătură cu regimul totalitar al lui Nicolae Ceaușescu sau cu revoluția din decembrie 1989, ar trebui să rețină adevărul istoric și nu balivernele politicienilor sau teoriile conspiraționiste care au deversat în spațiul public, a declarat, într-un interviu acordat <a href="https://www.jurnalistii.ro/ce-ar-trebui-sa-stie-tanara-generatie-despre-revolutia-romana-din-decembrie-1989-interviu-cu-jurnalistul-romulus-cristea/?fbclid=IwAR3rMWfC1_sUBfYfpTn5OpmFzpf5QLSSsUwkwPAZciKB827rnGn_-p5vebs">Jurnaliştii.ro</a>, jurnalistul <a href="http://romulus-cristea.blogspot.com/">Romulus Cristea</a>, participant activ la revoluţia din decembrie 1989. El s-a aflat timp de câteva zile în incinta clădirii fostului Comitet Central (CC) al PCR. Despre crimele din decembrie 1989, psihoza teroriştilor, Dan Iosif, vinovaţii morali şi atmosfera din CC în primele ore după fuga Dictatorului, citiţi pe larg în interviu.</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="text-decoration-line: underline;"><em>Jurnaliştii:</em></span> <em>La 29 de ani de la revoluția din decembrie 1989 morții și răniții încă își cer dreptatea. Cum vă explicați că justiția nu a reușit să îi condamne pe ”cei care au tras în noi”?</em></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="text-decoration-line: underline;"><em><a href="http://romuluscristea.blogspot.com/">Romulus Cristea</a>:</em></span> Nu este vorba de o conspirație a celor vinovați sau a politicienilor, ci mai degrabă de duplicitate, de o complicitate prin tergiversare a tuturor actorilor implicați și a nostalgicilor. Încă de acum zece ani, chiar dacă tardiv, reprezentanții Parchetului Militar au anunțat că au încheiat cea mai mare parte din cercetări, au fost interogați mii de martori și presupuși vinovați, s-au făcut reconstituiri pe teren și altele.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
„Pentru peste 90% din victime (decedați și răniți) s-a stabilit clar în ce circumstanțe s-au produs incidentele, Cine a tras și în ce condiții”, spunea chiar șeful Parchetelor Militare de la acea vreme. Mai mult decât atât și este un lucru mai puțin știut, au existat câteva autodenunțuri ale participanților la revoluție. <strong>Unul dintre ei, Nelu Florea (zis Pluto), în prezent decedat, într-un moment de luciditate și foarte probabil constrâns de mustrări de conștiință, a declarat în fața procurorilor când a tras, în cine și la ordinul cui.</strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Din câte îmi aduc aminte, era vorba de cel puțin 10-12. Nelu Florea, a fost participant la revoluție în clădirea CC-PCR, a avut armă, fusese încadrat în armată și în decembrie 1989 fusese declarat dezertor (și, tocmai datorită acestui fapt a avut dreptul să-i fie recunoscute meritele și să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea Recunoștinței față de eroii-martiri și luptători). Nelu Florea a procedat corect.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă toți cei implicați ar renunța la diseminarea scenariilor conspiraționiste (unele preluate din presă) și ar declara numai adevărul despre cele trăite (și nu alte invenții) lucrurile ar fi stat altfel și am fi știut de mult adevărul. Dacă cineva ar avea curiozitatea să citească cu multă răbdare și imparțialitate declarațiile date la parchet, de cei implicați în Dosarul Revoluției, și-ar putea da seama cu ușurință că are de-a face cu un amalgam de realitate și fabulație.</div>
<figure class="aligncenter" style="text-align: center;"><img alt="ROMULUS CRISTEA 6.JPG" class="wp-image-8306 aligncenter" height="400" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2018/12/ROMULUS-CRISTEA-6.jpg" width="277" /></figure><br />
<div style="text-align: justify;">
<em>Cum să-ți mai aduci aminte, după 20 de ani, de amănunte năucitoare? Ca lucrurile să fie mai clare, teroriștii nu au existat (nu există nicio dovadă în acest sens), iar în decembrie au folosit armamentul, în special, cei din armată, civilii, o parte din securiștii dezorientați, dar și milițienii răzleți și speriați.</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru justiție este extrem de greu să mai facă dreptate, iar doar mărturiile nu pot fi concludente. Ele trebuie coroborate cu alte dovezi sau înscrisuri (care au existat sau există). Problema este că toți cei implicați (în prezent, cotropiți de frustrări profunde) ar trebui să spună numai adevărul și să lase fanteziile la o parte, iar o decizie politică ar putea pune punct acestei nebuloase, care durează de 29 de ani.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În altă ordine de idei, pentru ca lucrurile să fie mai clare. O altă teorie propagată în eter, de aproape trei decenii este aceea că „nimeni, niciun vinovat nu a fost condamnat”. Este absolut fals. Au fost zeci și zeci de condamnări ale celor implicați din armată, securitate, PCR, miliție. Generali, miniștri comuniști, colonei de armată și securitate, soldați și, nu în ultimul rând, civili. Începând din 1990 și până în prezent. În plus, ca să respectăm adevărul, o parte din victime au fost despăgubite, sau au folosit propria situație pentru a obține facilități și beneficii materiale.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Nu e cazul să facem contabilități macabre, câți și cât au obținut, dar adevărul trebuie respectat. La fel cum trebuie respectați, în mod special, cei care au ales să fie onești și să fie interesați doar despre aflarea adevărului renunțând la beneficii. Și această categorie nu este deloc una restrânsă. Din contră.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><strong>Ce ar trebuie să știe tânăra generație despre revoluție? A fost o revoltă populară sau o lovitură de stat?</strong></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 a fost o revoltă populară. A fost ceea ce putem denumi o revoluție. Un regim comunist condus de un dictator a fost răsturnat și înlocuit brutal, chiar dacă veșnicilor nemulțumiți nu le place, cu un sistem democratic.</div>
<div style="text-align: justify;">
Cu toate tarele lui, după împușcarea lui Nicolae Ceaușescu, regimul nou instaurat a schimbat, greu sau nu, direcția. Și nu doar pentru că așa a avut intenția, Lumea se schimbase brusc și dramatic, contextul geopolitic era, putem spune, propice, istoria o luase puternic în alt sens și nu mai exista cale de întoarcere. În toate țările fostului bloc comunist lucrurile se urniseră în sensul democrației, lumea se săturase de constrângeri, de mizerie, de dictatori, de constrângerea libertăților de exprimare.</div>
<div style="text-align: justify;">
Așa a fost să fie, dacă în celelalte țări schimbarea a fost oarecum fără victime colaterale numeroase, în România cotitura istorică a fost una punctată de vărsare de sânge: zile întregi de teroare cu rafale de arme de foc, peste o mie de morți, sute de reținuți și răniți.</div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://1.bp.blogspot.com/-KSJLBKJxeFA/XCgawGlsgQI/AAAAAAAAOD4/A6uMo34QuKIV2eLjjTophjs4nrQ2Gx2wgCLcBGAs/s1600/ROMULUS%2BCRISTEA%2B13.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="640" data-original-width="465" height="400" src="https://1.bp.blogspot.com/-KSJLBKJxeFA/XCgawGlsgQI/AAAAAAAAOD4/A6uMo34QuKIV2eLjjTophjs4nrQ2Gx2wgCLcBGAs/s400/ROMULUS%2BCRISTEA%2B13.JPG" width="290" /></a></div>
<span style="font-style: italic;"><br /></span></div>
<em></em><br />
<div style="text-align: justify;">
<em><em>Ce ar trebui să rețină tinerii? Noile generații care nu au avut legătură nici cu regimul totalitar al lui Nicolae Ceaușescu, nici cu revoluția din decembrie ar trebui să rețină adevărul istoric și nu balivernele politicienilor sau teoriile conspiraționiste care au deversat în spațiul public. Lucrurile sunt extrem de simple și este datoria istoricilor devotați, dedicați, corecți.</em></em></div>
<em>
</em>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Istoricii au acum datoria extrem de dificilă să relateze cu obiectivitate ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Au la îndemână tot ce le trebuie, mai mult decât au avut alte generații de cercetători. Sunt disponibile tone de documente, mii de ore de filmări, zeci de mii de fotografii, un volum imens de înregistrări audio, inclusiv provenite din fondurile speciale ale armatei sau securității.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă și pentru Dosarul Revoluției e nevoie de o decizie politică pentru rezolvarea rapidă, definitivă și obiectivă și în cazul istoricilor-cercetători ar fi nevoie de o consensualitate, în sensul debarasării totale de anumite convingeri politice părtinitoare, care le-ar putea influența opiniile.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Încă o dată: istoricii și doar ei au în prezent misiunea dificilă de a scrie obiectiv despre ce s-a întâmplat. Restul vocilor din spațiu, frustrările cumulate ale participanților sau disperările spectatorilor nu vor mai avea importanță din perspectivă istorică. Tinerii vor știi despre revoluția din decembrie 1989 doar ceea ce vor citi în manualele oficiale de istorie.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><strong>Cine a lansat în acele zile de foc pentru națiunea română psihoza teroriștilor? Au existat ei cu adevărat în acele zile?</strong></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Nu există nicio dovadă, dar absolut niciuna care să vină în sprijinul teoriei cu teroriștii, care ar fi atacat populația civilă sau obiective civile și militare, la revoluție. Au existat câteva sute de dosare deschise de procurorii militari unor persoane civile bănuite de terorism. Ele au fost închise târziu, cu rezoluția de neîncepere a urmării penale abia prin 1994. De ce au fost închise? Acuzațiile erau cel puțin năstrușnice. Am să ofer câteva exemple.</div>
<figure class="wp-block-image" style="text-align: center;"><img alt="ROMULUS CRISTEA 5" class="wp-image-8303 aligncenter" height="273" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2018/12/ROMULUS-CRISTEA-5.jpg" width="400" /></figure><br />
<div style="text-align: justify;">
Cazul „Ovidiu Crăciun-Falk”. Întâmplător, am fost vecinul lui. Era angajat la o mare antrepriză de construcții din București. Pentru mine era un om absolut obișnuit. La revoluție, a fost grav împușcat noaptea în clădirea Comitetului Central. Nu mai povestesc în ce condiții a fost împușcat, cum a fost aruncat la grămadă cu morții și răniții într-o încăpere și cum a ajuns cu greu să fie internat. Ce scria la dosarul lui de terorist?</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Printre altele: „Numitul Ovidiu Crăciun, de profesie sudor, a fost împușcat și transportat la spital. S-a observat de către cadrele medicale că avea mâinile foarte îngrijite, manichiura făcută și unghiile date cu lac. În buzunare au fost găsite niște tuburi de gloanțe și un capac ce părea a proveni de la un dispozitiv de tragere, într-o noapte, când s-a stins lumina în spital, cadrele medicale au declarat că soția acestuia a devenit agitată și s-ar fi deplasat spre fereastră”.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
La dosar se mai aflau și câteva declarații, culmea, ale unor colegi de revoluție și asociație, date la mult timp după evenimente, în care se afirma că „Ovidiu Crăciun ar fi strigat în timp ce era transportat sau pe patul de spital, în sala de operație că „este copilul adoptiv al Elenei Ceaușescu, orfan crescut pentru a deveni terorist”. Și așa zisele declarații de martor nu se opreau aici: „În chiloți ar fi avut propriile medalii ascunse și striga <
>”. Peste ani, l-am abordat pe Ovidiu Crăciun, întrebându-l ce știe despre dosarul lui de „terorist”.
</div>
<div style="text-align: justify;">
Era noaptea de Crăciun, prin 2006 şi ne aflam într-o sală cu zeci de persoane. Am continuat să-i relatez ce scria în dosar. Timp de un sfert de oră a început să râdă și nu se mai oprea dintr-un râs absolut nebunesc. Ce mi-a declarat Ovidiu Crăciun: „Niciodată nu mi s-a adus la cunoștință că sunt urmărit în vreun caz de terorism. Nimeni nu mi-a spus că ar exista vreun asemenea dosar, E o nebunie, sunt niște bazaconii. Eram tânăr, aveam o barbă mare și într-adevăr aveam mâinile foarte îngrijite. Tot timpul aveam mare grijă, purtam mănuși, mă îngrijeam atent, nu de alta, dar îmi plăceau femeile și doream să fiu bine îmbrăcat și curat.</div>
<div style="text-align: justify;">
Povestea cu ce mi-au găsit în buzunare e altă aiureală, eu știu că aveam un capac de la un deodorant străin. În chiloți nu puteam să am decorații ascunse pentru că am fost împușcat în șold, eram scăldat de sânge, iar testiculele mele se făcuseră cât mingea de tenis. Nu mai încăpea nimic. De strigat nu prea mai aveam cum, eram sleit, gemeam de durere, după ore întregi de așteptare până la operație. Ce aberații!.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Soția a venit pe la mine, dar era extrem de speriată, nu știa dacă scap cu viață și cred că se ruga pentru mine când eram în salon după operație. În schimb, e foarte urât că persoane apropiate de mine au dat declarații absolut incredibile și mincinoase. E o mizerie! Habar nu am avut de așa ceva, nu am știut niciodată că aș fi avut instrumentat un dosar de terorist.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cazul „Teroristul Ou-ou-oo-oo”. Este vorba despre un tânăr, din Drumul Taberei. A fost oprit de un echipaj de civili pe stradă. I s-a cerut să se legitimeze. La dosarul de terorist s-a consemnat că „individul a devenit extrem de agitat și a început să strige într-o limbă necunoscută, probabil arabă”. Tânărul a fost bătut măr, percheziționat, predat armatei cu suspiciunea că ar fi terorist străin. De fapt, persoana avea un handicap, era surdo-mut și nu putea pronunța decât „Ou-ou-oo-oo”. A mai încasat o bătaie bună și în arest.</div>
<br />
<figure class="wp-block-image" style="text-align: center;"><img alt="ROMULUS CRISTEA 14" class="wp-image-8305 aligncenter" height="266" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2018/12/ROMULUS-CRISTEA-14.jpg" width="400" /></figure><br />
<div style="text-align: justify;">
Un alt caz este cel al unei persoane cu grave tulburări psihice. Se pare că reușise să fugă în acele zile de haos, din decembrie 1989, de la Spitalul 9. În dosarul de la parchet se consemnase că „numitul era extrem de violent, cu mâinile și fața negre (era pur și simplu murdar, n.n) ceea ce a trezit suspiciunea că sunt urme de funingine și a tras cu o armă, iar la percheziție, în buzunar i s-a găsit un șervețel pe care scria compoziția prafului de pușcă”.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Pentru a fi și mai clar cam cum au stat lucrurile cu aceste dosare de teroriști, mai relatez încă un caz relevant. Cazul „Teroristul cu izmene străine”. Pe scurt, o persoană rănită este transportată la spital. Aici, la internare, cadrele medicale observă că acesta „purta indispensabili fini (izmene) de proveniență străină, avea un tricou care nu se găsește în comerț, iar în buzunar avea bucăți de ciocolată tot din străinătate”. Și în acest caz s-a făcut anchetă ani de zile, s-a întocmit dosar de terorism, etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Revenind la nebunia acelor zile, când s-a răspândit teoria teroriștilor. Nicolae Ceaușescu a fost primul care a vorbit despre teroriști, imediat după evenimentele de la Timișoara și a continuat până în 21 decembrie să lanseze astfel de idei. Apoi, a urmat o nebunie și mai mare.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Televiziunea Română, prin intermediul unui cunoscut ziarist din acea vreme a lansat, în eter, teoria teroriștilor care „atacă civili și unități militare trăgând din toate pozițiile”. Acesta a susținut tot timpul că ceea ce a spus pe postul național a citit de pe bilețelele trimise fie de militari, fie de civili. Ca o experiență personală, pot să vă spun că, aflându-mă în clădirea Comitetului Central, în noaptea de 22 -23 decembrie 1989, am răspuns la unul dintre telefoane.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
De la celălalt capăt al firului, o persoană care s-a recomandat a fi general mi-a transmis că „o escadrilă de elicoptere libiene denumită <<prigoana ntului="" v="">> a decolat și teroriștii aflați la bord, urmează să atace populația și unitățile militare”. Mi s-a cerut să transmit mesajul la Ministerul Apărării.</prigoana></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Teoria teroriștilor arabi a fost o psihoză colectivă. S-a propagat în toate direcțiile, în toate mediile. Este clar că a fost vorba de o dezinformare la care a contribuit masiv mass-media, însă nici până în prezent nu s-a dovedit că ar fi existat intenția clară de a lansa astfel de informații în vederea manipulării și nici nu s-a stabilit care a fost sursa primară de difuzare începând cu 22 decembrie 1989. Vectorii de transmisie sunt cunoscuți, sursele cu intenționalitate nu. Cert este că teoria s-a propagat până în 2005, când Parchetul Militar, prin generalul Dan Voinea, au pus punct, oficial, unor astfel de conspirații.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><strong>Dumneavoastră ați pătruns în Comitetul Central (CC) în acele zile și aș vrea să îmi spuneți ce ați găsit în clădire? Este adevărat că acolo Dan Iosif ”și-a făcut de cap cu kalashnikovul prin subsoluri?”</strong></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Când am intrat în clădirea Comitetului Central, în ziua de 22 decembrie 1989, am găsit civili (printre ei, securiști, sportivi de la clubul Dinamo, activiști de partid și simpli angajați, câțiva medici de la spitalul Elias, care nu au mai apucat să fugă), dar și militari debusolați și ofițeri de securitate și milițieni în uniformă. La început, toată lumea era haotică.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Celor dinăuntru le era o frică teribilă de civilii care au dat buzna la interior, iar manifestanții care intraseră aveau și ei o oarecare teamă vizibilă și suspicionau orice persoană de la interior ca fiind cadre ale Securității Statului. În rest, se vedea cu ochiul liber că totul fusese abandonat în mare grabă, ușile erau deschise, fișetele și sertarele de asemenea, actele erau risipite ici-colo. Iar în unele încăperi exista armament și muniție abandonată.</div>
<div style="text-align: justify;">
Ce mi-a rămas fixat în memorie, imediat după intrare, a fost faptul că la mine s-a prezentat un civil care mi-a spus precipitat: „Mă numesc Gheorghe Adameșteanu și avem datoria de a salva drapelul unității noastre”. L-am întrebat de ce tocmai eu. Aveam părul lung, blugi și eram destul de agitat. Mi-a răspuns: „Păi, nu ești de-al nostru? Nu-ți faci datoria? Dintr-o vitrină, a scos un steag și îl ținea sub haină. A fost profund dezamăgit când i-am zis că vin mii de protestatarii și că nu am nicio legătură cu steagul….</div>
<div style="text-align: justify;">
După câteva minute m-au abordat niște milițieni de la Secția 1 și trei ofițeri de securitate de la UM 0666. Aveau armament. Toți doreau să fie ajutați să plece urgent din clădire. Pe ultimii, de la unitatea de pază a lui Nicolae Ceaușescu, pentru a nu fi linșați de populație, i-am transportat la o unitate de securitate din Piața Maria Rosetti. Peste ani, aveam să-i reîntâlnesc.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cei de la Miliție, de la Secția 1, au mai rămas în clădire, cred că cel puțin o zi -două, ascunși în casa liftului. La fel ca și alți ofițeri de securitate, în civil, ascunși prin cotloane, care s-au predat într-o noapte (nu înainte de-a ne povesti cum de nevoie au băit apa din calorifer).</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
E mult de spus despre ceea ce s-a întâmplat în prima zi, după intrarea în Comitetul Central. Până spre ora 17, când s-au tras primele focuri de armă, lumea se organiza, se vorbea încă cu formula de adresare „tovarășe”, se răscoleau încăperile, se căuta prin subsoluri. Apăruseră și hoții și nebunii printre noi. Din când în când, revoluționarii aduceau câte un civil bine bătut, unii dintre ei erau legați de mese sau calorifere și interogați.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Orice ar spune unii, spaima era mare pentru toți. Pe la ora 17, s-a tras prima oară în clădirea CC – PCR, undeva lângă centrala telefonică, apoi asupra unui grup de civili (printre care se afla și inginerul Jean Constantinescu) s-a deschis, fără avertisment, focul, la etajul 4. Atunci au fost primii împușcați din clădirea CC-PCR.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În schimb, trebuie neapărat menționat un alt moment extrem de important. Apariția lui Dumitru Mazilu în clădire. Fost director al Școlii de ofițeri de Securitate de la Băneasa, apoi diplomat la ONU, după 1985 intrase în dizgrația regimului comunist și a fost arestat la domiciliu. Vorbind, după lăsarea întunericului, de la balconul Comitetului Central, Dumitru Mazilu a fost primul care a pus lucrurile la punct: a prezentat o schiță de program și și-a prezentat opinia despre cum ar trebui să evolueze lucrurile în țară.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Însă cel mai important a fost momentul când a atras atenția, tuturor celor prezenți în piață și în balcon că „gata, din acest moment, s-a terminat cu adresarea de <<tovar ul="">>, formula de adresare este <<domnule>> sau <<doamn>>”. Pare banal acum, dar în acel moment era nevoie de o astfel de precizare.</doamn></domnule></tovar></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Între timp, manifestanții de la interior încercau să se organizeze, s-a distribuit armament și muniție, unii înființau guverne și se credeau deja prim-miniștrii. Începuseră să sosească cantități mari de ajutoare, în special alimente, primele din Bulgaria. Oportunismul se făcea tot mai simțit, Șeful cofetăriei de la Scala ne-a trimis un transport de prăjituri pe care le denumise „Victoria Revoluției”.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
După ce s-a deschis focul în CC-PCR și împrejurimi numărul manifestanților din clădire s-a redus mult. Armata a preluat controlul, iar civilii se grupaseră în jurul militarilor. În blocul de vizavi, unde fusese barul Atlantic și camerele de serviciu ale Securității, membrii ai Regimentului de Gardă rămăseseră blocați.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Au urmat incendierea Direcţiei a V-a a Securității, a Palatului Regal, a Bibliotecii Universitare. Au fost aduse transportatoare blindate, unități cu lunetiști și paraşutiști, artileriști. Se dezlănțuise haosul și peste tot erau morți și răniți.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<em>Cât privește povestea cu kalașnikovul lui Dan Iosif. Îl cunoscusem pe Dan Iosif la baricadă, în noaptea de 21-22 decembrie. La fel ca și alți zeci de civili a avut armă. Umbla îmbrăcat într-un combinezon gri de la USLA, găsit prin clădire. Am stat o perioadă cu el, ne-am intersectat repetat.</em></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Am fost de cel puțin 4-5 ori cu el în subsol. Eu nu l-am văzut trăgând în încăperi închise și nici în subsol, unde spațiul era limitat de pereți stânga-dreapta. Nu de alta, dar te-ai fi putut răni singur din ricoșeurile gloanțelor. Cum de altfel s-a întâmplat cu alți revoluționari, în unele încăperi de la etaj. Ca și în cazul așa-zișilor „teroriști”, când colegi sau spectatori la evenimente fabulau în legătură cu presupuse întâmplări, cred că și în cazul Dan Iosif lucrurile stau la fel.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Deocamdată, nu am văzut în dosare declarații clare, ale unor martori oculari, ci doar mărturii indirecte. Unii ar fi auzit că s-ar fi întâmplat anumite lucruri. Și încă ceva, nu există numele vreunei persoane sau urmași care să reclame astfel de fapte. Dacă cineva a fost martor direct la așa ceva ar trebui să se prezinte în fața procurorilor și să dea o declarație pe propria răspundere.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><strong>A fost sau nu o implicare directă a KGB-ului în izbucnirea revoltei de la Timișoara și mai apoi la București?</strong></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Eu nu am crezut și nu cred în implicarea directă a serviciilor de informații sovietice, în evenimentele de la Timișoara sau București. În afara unor consemnări sumare din dosarele Securității care pomenesc de probabile legături ale unor cetățeni români, militari sau civili, cu ofițeri KGB, nu există nicio altă dovadă concludentă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Procurorii militari au stabilit, în cadrul Dosarului Revoluției că „nu există nicio dovadă de implicare a rețelelor de informații străine în evenimentele din decembrie 1989”. Și iarăși e nevoie să mai fac o precizare importantă, pentru a mai risipi un pic legenda acestei implicări a KGB.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În 21 decembrie 1989, au fost reținuți și duşi în arest doar doi diplomați (unul dintre ei, atașat militar) de la Ambasada Franței, acuzați că ar fi incitat lumea în Piața Universității și că ar face spionaj. Bineînțeles că au fost eliberați, după mai multe ore, De asemenea, mai trebuie menționat că, într-adevăr. În acele zile se aflau pe străzi, alături de manifestanți, angajați de la diferitele ambasade de la București, ziariști străini etc.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Personal, am cunoscut chiar în noaptea de 21 decembrie 1989, la baricadă, apoi i-am reîntâlnit în clădirea CC – PCR atât pe unul din secretarii ambasadei Uniunii Sovietice, cât și doi ziariști, unul de la radioul național din Moscova, altul de la agenția Novostii. Mi-au povestit că în zilele anterioare fuseseră la Timișoara. Însă, se aflau în stradă pentru a culege informații, nu pentru a se implica în evenimente.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În altă ordine de idei, este foarte posibil ca activitățile serviciilor de informații străine pe teritoriul României, în acea perioadă, să se fi intensificat vizibil. Nu de alta, dar contextul geopolitic era mișcător, schimbările cuprinseseră teritoriul fostului bloc comunist, dictatorii de prăbușeau unul după altul. Nu era ceva neobișnuit și nici greu de anticipat că serviciile de informații deveneau mult mai active. Problema e cât, cum și unde s-au implicat și dacă există dovezi clare în acest sens. În astfel de situații, părerile sunt mai puțin importante. Dovezi nu există.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><strong>Cine sunt vinovații morali pentru morții din decembrie 1989? Au fost idealurile revoluției călcate în picioare de politicieni și emanații noului regim în acești 29 de ani?</strong></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Înainte de a discuta de vinovații morali trebuie stabilit oficial, nu prin presupuneri sau manipulări, cine sunt cei care au tras și au produs victime (morți și răniți). Până când justiția nu va lămuri lucrurile și nu vom știi, ca urmare a unei decizii definitive și irevocabile, cine sunt adevărații vinovați, presupunerile sunt periculoase și nu fac altceva decât să alimenteze imaginația bogată a conspiraționiștilor și complexaților.</div>
<figure class="aligncenter" style="text-align: center;"><img alt="ROMULUS CRISTEA 3" class="wp-image-8308 aligncenter" height="400" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2018/12/ROMULUS-CRISTEA-3.jpg" width="290" /></figure><br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Când se vor stabili vinovații, în funcție de sentințe, sau din desfășurarea echitabilă a procesului vom putea afla și vedea care sunt și legăturile cu terți. De ce să discutăm despre vinovații morali când încă nu avem certitudinea că s-au aplicat pedepsele corespunzătoare principalilor acuzați direct.</div>
<div style="text-align: justify;">
De ce consider că se pot isca derapaje periculoase căutând vinovați morali (adică, nesancționabili de justiție)? Fiecare vede dreptatea din punctul lui de vedere, doar judecătorilor suntem obligați să le respectăm deciziile. De exemplu, victima este direct interesată să afle cine a fost agresorul direct și nu este interesată de care parte a fost. Cei implicați nu sunt tocmai imparțiali, unii dintre ei nu au remușcări și cred în continuare că ei au executat doar ordinul, fie au fost incitați să facă ceva de anturaj.</div>
<div style="text-align: justify;">
Să nu uităm situații de genul celor petrecute în zona Căii Victoriei: membrii aceleiași unități de geniști – parașutiști de la Boteni s-au împușcat unii pe alții, după ce au fost distribuiți în două clădiri aflate una în fața celeilalte (Hotelul București și blocul cu fosta cofetărie Athenee Palace), în momentul când comunicațiile radio au fost întrerupte. Într-un astfel de caz, care nu este singular, pe cine tragi la răspundere, pe cine condamni? Nu de alta, dar victimele sau urmașii cer să fie pedepsită o persoană fizică, nu o anumită entitate (Statul sau Ministerul Apărării) pentru că în situația din urmă nemulțumirile se vor perpetua. Se vor întreba, pe bună dreptate, dar „Cine e cel care a tras? Cine a ucis? Cum îl cheamă?”.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă discutăm despre vinovații morali, mulți dintre cei care sunt în viață vor trebui, dacă au ceva urmă de conştiinţă, să apeleze la introspecție. Apropo, nu doar militarii, securiștii și milițienii au tras, civilii au făcut la fel, deșii au fost de altă parte a baricadei. În cazul crimelor, când ai luat viața unui om, explicațiile sunt inutile pentru victime. Ce justificări să mai oferi și cui folosesc? Interesează pe cineva? Vinovații trebuie să fie identificați și arătați, eventual condamnați. Altfel discutăm teorii degeaba.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<em><strong>De ce revoluționarii au căzut pradă politicienilor și au devenit captivii acestora în numele unor ”amărâte de indemnizații”?</strong></em></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Încă de la început, revoluționarii s-au împărțit în mai multe tabere. Cei mai mulți au trecut de partea puterii, alții în opoziție. Au existat însă și grupări care au rejectat ideea de afiliere, au respins eventualele beneficii, compensații, drepturi etc. Dar și aceștia continuă să se revendice ca făcând parte din mișcarea care a schimbat fața României, în decembrie 1989.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Alții, pur și simplu și-au văzut de viața lor, și-au văzut de drum, nu-i mai interesează deloc. Ultimele două categorii mai sus pomenite nu au legătură cu nicio indemnizație, sunt eventuali captivi ai propriilor conștiințe. Ceea ce nu e rău. Lumea merge înainte, toți sfârșim la fel.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
De ce sunt revoluționarii nemulțumiți de politicieni? Poate din cauză că și-au dat seama că, uneori, recunoașterea meritelor sau obținerea unor drepturi pe care ei le consideră firești (deși, dacă discutăm strict de moralitate, nu e deloc așa) țin strict de deciziile politice, sunt rezultatul unor promisiuni electorale sau devin monedă de schimb. Și nu e vorba de un anume partid politic sau anumiți politicieni.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
De 29 de ani, toate partidele s-au preumblat la putere și, din câte s-a văzut, niciodată lucrurile nu au stat astfel. Nemulțumirile au fost mereu aceleași și s-au amplificat de la o guvernare la alta. Iar generațiile se mai schimbă, politicienii noi apăruți pe eșichierul politic au uneori altă abordare, necunoscând prea bine evenimentele trecute sau nefiind interesați. În plus, la toate acestea se mai adaugă un factor puțin sesizat de cei implicați direct.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Nu greșim dacă spunem că 99% din revoluționari sunt trecuți de 50 de ani (au trecut 29 de ani de la revoluție!). Aflați pe un alt palier al vieții, cuprinși de boli și alte griji, nemulțumirile lor se fac mai puțin auzite. Nu mai au vigoarea tinereții când băteau cu pumnul în masa politicienilor, a celor din administrația locală sau centrală sau când organizau manifestații în care unii își dădeau foc sau făceau greva foamei câte o săptămână. S-au dus vremurile când erau în atenția nemărginită a presei. Da, sunt nemulțumiți și vor deveni tot mai captivi în sfera politicului, fie că vor, fie că nu vor. Fiecare an care trece le decimează numărul și vor avea aceeași soartă pe care o au, în prezent, din păcate, deținuții politici, foștii deportați și veteranii de război.</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Toți au ajuns să depindă de bunăvoința politicienilor, care decid dacă li se majorează, sau nu indemnizațiile, dacă primesc în continuare transport gratuit sau dacă primesc medicamente în plus față de celelalte categorii de asigurați din sistemul de stat. De multe ori, chiar dacă nu vor să recunoască, sau nu vor să conceapă așa ceva, când se adresează autoritățile sau presei cu întrebarea ,,Când se va face dreptate revoluționarilor? Sau când se va lămuri adevărul despre revoluție?”</div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Adevărul trist este că se întreabă cine mai are grijă de ei sau dacă mai știe cineva de ei….Și nu e nimic prea ieșit din comun, pentru că pentru toate există un capăt de drum și rămâne doar ce a consemnat istoria, fie că ne place, fie că nu. De obicei, rămân consemnate doar lucrurile importante.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:quote --><br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong>* Interviu apărut în data de 21 decembrie 2018 și preluat de pe portalul <a href="https://www.jurnalistii.ro/ce-ar-trebui-sa-stie-tanara-generatie-despre-revolutia-romana-din-decembrie-1989-interviu-cu-jurnalistul-romulus-cristea/?fbclid=IwAR22u3rOrQa8I081PQ97O6VwwGxbblAfQK4m3WjA1t1zqm9rYo0O_Pa8weg">Jurnaliștii.ro</a> și ziarul <a href="https://adevarul.ro/news/eveniment/ce-trebui-stie-tanara-generatie-despre-revolutia-romana-decembrie-1989-interviu-jurnalistul-romulus-cristea-1_5c1cad3ddf52022f75bad75f/index.html">Adevărul</a></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<!-- /wp:paragraph --><br /></div>
<br />
<strong style="text-align: justify;">* Interviul a fost realizar de <a href="https://www.jurnalistii.ro/ce-ar-trebui-sa-stie-tanara-generatie-despre-revolutia-romana-din-decembrie-1989-interviu-cu-jurnalistul-romulus-cristea/?fbclid=IwAR22u3rOrQa8I081PQ97O6VwwGxbblAfQK4m3WjA1t1zqm9rYo0O_Pa8weg">Sebastian Rusu</a></strong><br />
<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-19058864692173703492014-12-17T02:38:00.004-08:002017-03-22T05:35:28.889-07:00Fotografie din Comitetul Central, din decembrie 1989<div style="text-align: justify;">
<b>22 decembrie 1989, sediul Comitetului Central.</b> In fotografie, <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/" target="_blank">apar si eu</a>, in centru, cel cu parul lung. Abia acum câţiva ani, cred ca prin 2007-2008, am aflat de fotografii. Întâmplător, dupa lansarea de carte pe care am avut-o cu Revoluţia 1989, mai mulţi foşti colegi din decembrie '89 m-au căutat. Am avut surpriza să mă caute şi să mă viziteze şi ceilalţi, din partea opusă a baricadei. Nu am mai avut reproşuri, a fost bine că ne-am lămurit.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<img alt="Fotografie din Comitetul Central, decembrie 1989. Foto: Ion Laurenţiu" class=" wp-image-7617" height="265" src="https://romuluscristea.files.wordpress.com/2011/12/r002-019.jpg" title="Fotografie din Comitetul Central, decembrie 1989. Foto: Ion Laurenţiu" width="400" /> <br />
Fotografie din Comitetul Central, decembrie 1989. Foto: Ion Laurenţiu
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Fotografiile au fost realizate de Ion Laurenţiu. Am acum peste o sută de fotografii din acele zile cu mine, împreună cu prietenii, militarii şi alţii care timp de mai bine de o lună am stat in sediul Comitetului Central PCR.
In fotografie mai sunt, printre alţii, George Grosu, Ioan Toma (ministru CC-UTC si membru CPEX, sociologul Alin Teodorescu, Radu Bogdan etc.</div>
Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-85031566927870578492013-12-20T08:54:00.000-08:002013-12-20T08:56:01.352-08:00Program comemorări organizate de SSPR în decembrie 2013<div style="text-align: justify;">
<b style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><b>C</b>eremonialului militar, religios <b>ş</b>i de depunere de coroane </b>de flori cu ocazia comemorării a „24 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989” se va desfăşura în Bucureşti, în perioada 20-23 decembrie 2013.<b style="text-align: justify; text-indent: 36pt;">
</b></div>
Orarul de începere a ceremonialelor, este următorul:<b style="line-height: 150%;"> </b>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="text-decoration: underline;"><b>20 decembrie 2013</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<a href="http://21decembrie.files.wordpress.com/2013/12/revolutia_bucuresti_1989_000.jpg"><img alt="Revolutia_Bucuresti_1989_000" class="aligncenter size-full wp-image-311" height="201" src="http://21decembrie.files.wordpress.com/2013/12/revolutia_bucuresti_1989_000.jpg" width="320" /></a> </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
Foto: Arhiva Muzeului Naţional de Istorie</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
ora 10,00 –Troita –Crematoriul "Cenuşa" Bucureşti:</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
ora 12.00 - Monumentul din loc. Popeşti –Leordeni- Monumentul Eroilor Martiri Timişoreni</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="text-decoration: underline;"><b>21 decembrie 2013</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
ora 10.00 -Cimitirul Eroilor Revolutiei</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
ora 11.30 – Troiţa -Spitalul Colţea</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
ora 12.30 -Piata Universităţii</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
ora 13,30 - Sala Dalles - Placa comemorativă</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
ora 14.00 - Piata Romană<b style="line-height: 150%;"> - </b>Troiţă</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
<span style="text-decoration: underline;"><b>22 decembrie 2013</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
ora 9.00- Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revolutiei - Piata Revolutiei</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
ora 10.00 - Radiodifuziunea Română;</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
ora 11.00 - Televiziunea Română;</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
ora 11.30- Televiziunea Română –Troiţa Paraşutiştilor;</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="text-decoration: underline;"><b>23 decembrie 2013</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<a href="http://21decembrie.files.wordpress.com/2013/12/romanian_revolution_1989_5.jpg"><img alt="Romanian_Revolution_1989_5" class="aligncenter size-full wp-image-313" height="199" src="http://21decembrie.files.wordpress.com/2013/12/romanian_revolution_1989_5.jpg" width="320" /></a> </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
Foto: "1989 Libertate Roumanie" - Denoel Paris</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="text-indent: 35.4pt;">- ora 10,00 - Monumentul Eroilor Jandarmi Aeroportul Henry Coanda- Otopeni organizatori M.A.I -Jandarmeria Română</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify;">
</div>
Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-58720401860521928072010-12-19T09:05:00.000-08:002010-12-19T09:19:49.965-08:00Programul comemorarilor din decembrie 2010<div style="text-align: justify;"><b>Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989</b> (SSPR) organiyează în Bucureşti ceremonii pentru comemorarea revoluţiei românde în pricipalele locuri unde au fost înregistrate victime acum 21 de ani. Programul acţiunilor este următorul:</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><b>* <u>20 decembrie 2010: </u></b></div><div style="text-align: justify;">Ora 12 - Troiţa de la Popeşti Leordeni;</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><b>* <u>21 decembrie 2010</u>:</b></div><div style="text-align: justify;">Ora 9 - Cimitirul Eroilor Revoluţiei;</div><div style="text-align: justify;">Ora 11,30 - Crematoriul Uman Cenuşa;</div><div style="text-align: justify;">Ora 12 - Troiţa de la Spitalul Colţea;</div><div style="text-align: justify;">Ora 12,15 - Piaţa Universităţii;</div><div style="text-align: justify;">Ora 12,30 - Sala Dalles;</div><div style="text-align: justify;">Ora 12,45 - Piaţa Romană;</div><div style="text-align: justify;"><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/TQ48QA2NcHI/AAAAAAAAG-M/Vl3y8jlqXf8/s1600/58.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="199" src="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/TQ48QA2NcHI/AAAAAAAAG-M/Vl3y8jlqXf8/s320/58.jpg" width="320" /></a></div><div style="text-align: center;">Foto: Imagine din CC-PCR; Editura Sigma-Paris</div><br />
</div><div style="text-align: justify;"><b>* <u>22 decembrie 2010</u>:</b></div><div style="text-align: justify;">Ora 9 - Monumentul pentru cinstire eroilor revoluţiei, din Piaţa Revoluţiei;</div><div style="text-align: justify;">Ora 10 - Radiodifuziunea Română;</div><div style="text-align: justify;">Ora 11,30 - Troiţa de la Televiziunea Română;</div><div style="text-align: justify;">Ora 12 - Troiţa paraşutiştilor de la Televiziunea Română;</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><b>* <u>23 decembrie 2010</u>:</b></div><div style="text-align: justify;">Ora 11 - Monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Henri Coandă - Otopeni</div>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-89947245154853875032009-12-19T07:46:00.001-08:002009-12-19T07:53:05.938-08:00PROGRAM COMEMORATIV pentru 20-23 decembrie 2009-SSPR<div mce_style="text-align: center;" style="text-align: center;"><b>Program comemrorativ organizat de Secretariatul de Stat</b> pentru Problemele Revolutionarilor (SSPR)<br />
<b>- 20-23 decembrie 2009 -</b><br />
<br />
</div><h2><u><b>20 decembrie 2009</b></u></h2>ora 12.00- Troiţa de la Popeşti-Leordeni<br />
<h2><u><b>21 decembrie 2009</b></u></h2>ora 10.30- Cimitirul Eroilor Revolutiei<br />
ora 11.30- Crematoriu Uman Cenuşa<br />
ora 12.00- Troiţă - Spitalul Colţea<br />
ora 12.15- Piata Universităţii<br />
ora 12.30- Sala Dalles<br />
ora 12.45- Piaţa Romana<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/Syz2vfCTBOI/AAAAAAAAGFU/clhcoTT8-1U/s1600-h/l_98.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/Syz2vfCTBOI/AAAAAAAAGFU/clhcoTT8-1U/s400/l_98.jpg" /></a><br />
</div><br />
<h2><u><b>22 decembrie 2009</b></u></h2>ora 9.00- Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revolutiei-Piata<br />
Revolutiei<br />
ora 10.00-Radiodifuziunea Română<br />
ora 11.30- Televiziunea Româna –Troiţă<br />
ora 12.00- Televiziunea Romana –Troiţa Paraşutiştilor<br />
<h2><u><b>23 decembrie 2009</b></u></h2>ora 10.00- Monumentul Eroilor Jandarmi- Aeroportul Henry Coandă -<br />
Otopeni<br />
<br />
Foto: revolutie.ro, sursă neprecizatăRomulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-11352364562120426802009-12-14T10:29:00.000-08:002009-12-14T10:44:55.823-08:00Trei filme documentare despre revolutia din Timisoara<div mce_style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b>In cadrul programului </b><b>"Fimul care doare"</b>, derulat de către Societatea "Timişoara" şi <a href="http://www.ccftimisoara.ro/">Centrul Cultural Francez </a>din Timişoara, j<b>oi, 17 decembrie a.c., de la ora 18</b>, vor fi proiectate documentare având ca tema eroii din Banat, dar îndeosebi cei din Timişoara zilelor fierbinţi ale lui decembrie 1989.<br />
</div><div mce_style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><br />
</div><div mce_style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Vor rula:<br />
</div><div mce_style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><br />
</div><div mce_style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><b>"Ion Monoran" </b>(25 de minute), despre poetul,<br />
revoluţionarul şi jurnalistul trecut în eternitate<br />
în 2 decembrie 1993 - cel care, în 16 decembrie 1989,<br />
a avut ideea opririi tramvaielor în Piaţa "Maria";<br />
</div><div class="mceTemp mceIEcenter"><br />
<dl class="wp-caption aligncenter" id="attachment_5971" style="width: 426px;"><dt class="wp-caption-dt"><img alt="" class="size-full wp-image-5971" height="250" mce_src="http://romuluscristea.wordpress.com/files/2009/12/timisoara16decbis.jpg" src="http://romuluscristea.wordpress.com/files/2009/12/timisoara16decbis.jpg" title="Timişoara, 16 decembrie 1989" width="400" /></dt>
<dd class="wp-caption-dd">Timişoara, 16 decembrie 1989; Foto: Arhiva Memorialul Revolutiei
</dd></dl></div><b>"Timisoara vs. Ceauşescu" </b> (50 de minute), despre<br />
Revoluţia timişoreana de acum 20 de ani;<br />
<br />
<b>"Un spaţiu însetat de libertate"</b> (45 de minute), despre<br />
rezistenta anticomunista din Muntii Banatului, protestele<br />
studenţeşti din Timişoara anului 1956 şi acel<br />
Decembrie eliberator din 1989.<br />
<br />
Toate cele trei documentare sunt realizate de către Lucia Hossu Longin.<br />
<div mce_style="text-align: justify;" style="text-align: justify;"><br />
</div><div mce_style="text-align: justify;" style="text-align: justify;">Proiecţiile au loc la sediul Societăţii "Timişoara", str. J. W. Goethe, nr. 2 (lângă bustul Regelui Ferdinand din Piaţa Victoriei).<br />
</div>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-68908855311385095232009-12-01T15:59:00.000-08:002009-12-01T16:03:22.769-08:00O poveste despre libertate, de Andrea Varga<div style="text-align: justify;"><br />
<b>Istoricul maghiar <a href="http://www.romanialibera.ro/a98948/andrea-varga-bucurestiul-trebuie-sa-i-reabiliteze-pe-eroii-din-1956-mti.html" rel="nofollow">Andrea Varga</a>, în colaborare cu Reprezentanţa</b> Comisiei Europene în România prezintă, într-o nouă expoziţie documentară de curând inaugurată, documente şi fotografii despre istoria recentă a ţărilor est-europene. Mai precis, expoziţia intitulată " O poveste despre libertate" documentează evenimentele care au avut loc acum 20 de ani, la căderea Cortinei de Fier.<br />
</div><br />
<div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://romuluscristea.wordpress.com/files/2009/12/varga-prim.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" border="0" class="size-full wp-image-5747" height="272" src="http://romuluscristea.wordpress.com/files/2009/12/varga-prim.jpg" title="Expoziţia<br>"O poveste despre libertate", de Andrea Varga" width="400" /></a><br />
</div><br />
"Soarta şi libertatea noastră nu sunt independente de cele ale celorlalţi nici în spaţiu, nici în timp: nici în România, nici în Europa, dar nici acum şi nici în istoria viitorului”, a declarat istoricul Andrea Varga despre această expoziţie, citată de jurnalistul <a href="http://www.cotidianul.ro/autori/doinel_tronaru-683.html" rel="nofollow">Daniel Tronaru</a>.Fotografiile şi documentele inedite prezentate publicului în cadrul expoziţiei, provin, în principal, din arhivele principalelor instituţii europene şi a postului de radio Europa Liberă.<br />
</div><br />
<div style="text-align: justify;"><blockquote> "1989 a fost anul în care popoarele din estul Europei şi-au câstigat libertatea, negând oranduirea social-politică de tip bolsevic. Despre această lupta şi despre solidaritatea, de la acea vreme, dintre Estul si Vestul Europei povesteşte, tuturor cetăţenilor liberi ai Uniunii Europene, expoziţia recent inagurată la sediul Reprezentantei UE la Bucureşti", a spus Varga.<br />
</blockquote></div> Expoziţia va fi deschisă între orele 10 şi 18, de luni până duminică, până la sfârşitul lunii februarie 2010, la Centrul de Informare de la parterul Reprezentanţei <a href="http://ec.europa.eu/index_ro.htm" rel="nofollow">Comisiei Europene. </a><br />
La vernisaj au fost prezenţi şi au rostit discursuri comisarului european Leonard Orban, Excelenţa Sa ambasadorul Suediei, Mats Aberg; ES ambasadorul Austriei, Martin Eithinger; Andrea Varga; Niculae Idu; Radu Filipescu şi publicistul Josef Klein-Medeşan.<br />
<div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://ec.europa.eu/index_ro.htm" rel="nofollow" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" class="size-full wp-image-5752" height="265" src="http://romuluscristea.wordpress.com/files/2009/12/varga1.jpg" title="Istoricul Andrea Varga" width="400" /></a><br />
</div><br />
<div style="text-align: center;"><br />
<div style="text-align: justify;">La cerere, este posibilă vizitarea expozitiei beneficiind de explicaţiile unui ghid.<span style="text-decoration: underline;"> </span><br />
</div></div></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-decoration: underline;">Adresa:</span><br />
Representation of the European Commission in Romania<br />
Str. Vasile Lascar 31, sector 2, 020492 Bucharest<br />
telefon: 00 40 21 203 54 45<br />
fax: 00 40 21 316 88 08<br />
</div><br />
<div style="text-align: justify;"><b>**</b> Andrea Varga a venit la Bucuresti în urma cu 12 ani cu o bursă Soros, ocupîndu-se cu studierea dosarelor la Arhivele Naţionale dar şi în alte arhive. A semnat zece filme documentare, a editat sau co-editat patru volume de documente şi a realizat mai multe expoziţii. Prima expoziţie, "Printre rînduri" a fost inaugurata în 2006, la Budapesta şi Bucureşti.<br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
Foto: <a href="http://horvatherno.hu/index.php?option=com_portfolio&id=29&view=item&Itemid=59&lang=hu" rel="nofollow">Horváth Ernő</a><br />
</div>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-57857931681430769122009-09-19T05:18:00.001-07:002009-09-19T05:28:34.394-07:00Chitac eliberat pentru trei luni, Stanculescu reincarcerat<div style="text-align: center;"><span id="textstire"> </span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><b>Curtea Militară de Apel a decis, vineri, ca Mihai Chiţac să fie eliberat</b> din penitenciar, pentru trei luni, din motive medicale, iar Victor Athanasie Stănculescu să fie reîncarcerat, măsură survenită surprinderii lui , de către jurnalişti, la un cazinou.<br />
</div><br />
<div style="text-align: justify;">Curtea Militară de Apel Bucureşti a hotărât, vineri, <b>eliberarea din penitenciar, pentru o perioadă de trei luni a lui Mihai Chiţac</b>, din motive medicale, admiţând astfel cererea acestuia de prelungire de la o lună la trei luni a măsurii de punere în libertate provizorie. Magistraţii au respins recursul făcut de procurori la decizia din iunie a <a href="http://portal.just.ro/InstantaPrezentare.aspx?idInstitutie=753">Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti</a> de punere în libertate, a transmis <a href="http://www.mediafax.ro/">Mediafax</a>.<br />
</div><br />
<img alt="Victor Stanculescu si Mihai Chitac; Foto: Mediafax" class="size-full wp-image-257" height="300" src="http://21decembrie.wordpress.com/files/2009/09/victor-stanculescu-mihai-chitac-montaj.jpg" title="Victor Stanculescu si Mihai Chitac" width="400" /><br />
<div style="text-align: justify;">Potrviit deciziei magistraţilor, în cazul lui Mihai Chiţac "<b>se admite recursul condamnatului inculpat</b>, casează în parte sentinţa Tribunalului Militar Teritorial care îl priveşte pe acesta, dar, doar cu referire la perioada de întrerupere a executării pedepsei, iar în rejudecare pe fond dispune întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni începând de la efectiva punere în libertate a condamnatului inculpat, în cazul în care acesta nu este arestat în altă cauză".<br />
</div><br />
<div style="text-align: justify;">Totodată, <b>în cazul lui Victor Athanasie Stănculescu, magistraţii militari au dispus reîncarcerarea</b> acestuia, admiţând astfel recursul făcut de procurori la decizia de eliberare pentru un an din motive medicale.<br />
</div><br />
<blockquote><div style="text-align: justify;">Potrivit deciziei magistraţilor, "se admite recursul Parchetului Tribunalului Militar Teritorial, se casează decizia 19/2009 a Tribunalului Militar Teritorial, iar rejudecând pe fond se respinge ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei a inculpatului Victor Athanasie Stănculescu".<br />
</div><br />
<div style="text-align: justify;">Deciziile în cazul celor doi sunt definitive.<br />
</div></blockquote><br />
<div style="text-align: justify;">Avocatul fostului general Victor Athanasie Stănculescu, Alice Drăghici, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că nu se va prezenta cu cel pe care l-a apărat la penitenciar pentru reîncarcerarea acestuia şi că instanţa Curţii Militare de Apel trebuie, din punct de vedere procedural, să emită <b>un nou mandat de executare a pedepsei pe numele lui Stănculescu</b> şi care să figureze cu data de vineri.<br />
</div><br />
<div style="text-align: justify;">Apărătorul a arătat că, altfel, Stănculescu s-ar prezenta degeaba la poarta penitenciarului şi că reîncarcerarea propriu-zisă nu se poate face decât după ce Curtea de Apel Militară va transmite acest document la locul de detenţie al fostului general.<br />
<br />
Foto: Mediafax <br />
</div>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-90091562600447940922009-09-10T10:30:00.000-07:002009-09-10T11:01:21.979-07:00CNSAS a trimis in instanta dosarele a peste 100 revolutionar care au colaborat cu Securitatea<p style="text-align: justify;"><strong>Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a făcut publică</strong> lista cu o parte din beneficiarii Legii Recunoştinţei şi care au fost identificaţi drept colaboratori ai Securităţii. Cele peste o sută de persoane care în momentul de faţă au calitatea de revoluţionari dobândită în baza Legii 341 din 2004, prin care au fost preschimbate certificatele de revoluţionar, au dat, conform prevederilor legale, declaraţii pe propria răspundere că nu au colaborat cu organele securităţii statului şi nu au fost angajate în acţiuni de represiune. CNSAS a descoperit însă că aceste declaraţii nu sunt conforme cu realitatea, şi au trimis dosarele revoluţionarilor-colaboratori ai DSS în instanţă. Din 1990 şi pînă în prezent, toate aceste persoane au obţinut beneficii importante de pe urma calităţii de revoluţionar.</p><br /><br /><blockquote><br /><p style="text-align: justify;">"Sunt foarte multi revolutionari trimisi de catre CNSAS in instanta, ii scoteau baietii de la Securitate si ii bagau printre demonstranti la Revolutie. Generalii de Securitate si de Miliţie de atunci au luat grade si nimeni nu mai sufla nimic. Toate avantajele obtinute de revolutionari au fost o ticălosie fără margini. Au profitat si de pe urma regimului comunist şi de pe urma noului regim", a declarat Mircea Dinescu, citat de Ziua.</p><br /></blockquote><br /><p style="text-align: justify;">"Şi-au turnat colegii în faţa organelor de represiune comunistă, au avut nume de cod şi angajament sau au lucrat direct în structurile operative ale Securitatii, iar dupa 1989 au aparut in fata opiniei publice cu certificat de revolutionar. ZIUA va prezinta, in exclusivitate, cazul a peste o suta de astfel de persoane care au fost trimise in instanta de catre Colegiul <a href="http://www.cnsas.ro/misiunea.html">CNSAS </a>din cauza legaturilor stranse pe care le-au avut cu vechile structuri de opresiune. In tot acest timp, au beneficiat fara rusine de avantajele legii oferite pentru cei care au luptat in timpul Revolutiei", se menţioneză într-un material documentat de ziariştii de la<a href="http://www.ziua.ro/"> Ziua</a>.</p><br /><p style="text-align: justify;"></p><br /><br /><img class="size-full wp-image-245" title="Articol apărut în Ziua din 10 septembrie 2009" src="http://21decembrie.wordpress.com/files/2009/09/untitled1.jpg" alt="Articol apărut în Ziua din 10 septembrie 2009" height="315" width="400" /><br /><p style="text-align: justify;"></p><br /><p style="text-align: justify;">Securistii - revoluţionari au fost descoperiţi de CNSAS dupa doi ani de căutari prin dosare. Şi sunt deocamdată, doar o parte. Probele cu mii de pagini de turnatorii si "fapte de arme" ale colaboratorilor Direcţiei Securităţii Statului pot fi consultate la Curtea de Apel Bucuresti. Acum urmeaza ca Justitia să se pronunte.</p><br /><br /><p style="text-align: justify;"><strong>* <span style="text-decoration: underline;">Lista parţială cu numele revolutionarilor ale căror dosare au fost trimise în instanţă de către Colegiul CNSAS:</span></strong><br />Aanei Gheorghe, Acsan Ion, Aldescu Constantin, Ambrozi Marian, Antal Iosif Adrian, Baciu Calin Tudorel, Baciu Mircea, Badea Marius, Balaceanu Ioan, Balteanu Nicolai - Ahile, Balteanu Fag Dan Florin, Barbat Vasile, Bardas Mihai Horia, Beganu Stelian, Bizau Vasile, Bizga Marian, Bogdan Marilena, Boncea Vasile, Boncu Constantin, Borcanescu Nicolae Eugen, Budu Florian, Burbea-Milescu Iuliu-Aurelian, Burlacu Mihai, Butiurca Petru, Buzgau Pavel, Calota Gheorghe, Cazan Liviu, Chirciu Ionel, Clincea Alexandru, Coca Constantin, Coman Petre, Costef Florian, Cretu Antoniu Octavian, Cristian Ion, Danaila Danut, Dediu Ioan, Dendrino Horatiu Galaction, Dinescu Alfred, Dobre Jenica, Dobre Aurel, Dobrovolschi Eugen Elemer, Dragan Luca, Dumitrache Virgiliu, Duret Florin Stelica, Enache Constantin, Faida Ioan, Fanu Dorel, Firimita Marian, Florea Adrian, Garofa Ion, Gera Tiberiu, Gherman Emil, Gozutok Mariana Adriana, Gurgui Dumitru, Halas Vasile, Horga Ioan, Hota Ionel, Hutter Gabriel George Doru, Iancu Marin, Ifrim Ioan, Ionescu Haralambie Viorel, Ionescu Adrian, Ionica Nicolae, Itu Ion, Iuga Gheorghe, Jakafabi Sandor Attila, Klein Hans, Maicher Iuliu, Macelaru Marian, Marculescu Aurel, Mihail Stefan, Militaru Dan Mircea, Mioc Adrian, Munteanu Vasile, Munteanu Octavian, Nemedi Emeric, Nita Niculae, Nita Oprea, Popescu Dumitru, Popovici Ileana, Rudeanu Mihail Nicolae, Sarnachi Elena, Tarlungeanu Silvia, Tudor Valentin, Zahan Ioan Danut.<br /></p><p style="text-align: justify;"></p>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-30957885166184892452009-06-13T10:06:00.000-07:002009-06-13T10:20:16.302-07:00Manifestatia din 13-15 iunie 1990. Dupa 19 aniImagini din filmul <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/">Piata Universitatii</a>, de Stere Gulea<br /><br /><object width="340" height="285"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/tlorJjYIjT8&hl=en&fs=1&color1=0x234900&color2=0x4e9e00&border=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/tlorJjYIjT8&hl=en&fs=1&color1=0x234900&color2=0x4e9e00&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="340" height="285"></embed></object><br /><br />Postat pe Youtube de bogdan985<br /><br /><p>** Citiţi şi articolele ziaristului Romulus Cristea despre Piaţa Universităţii : </p> <p style="text-align: justify;" id="post-4002"><u><b>1.</b></u><b> </b><u><b><a rel="bookmark" href="http://romuluscristea.wordpress.com/2009/06/13/13-iunie-1990-lupte-de-strada-cu-cockteiluri-molotov/" mce_href="http://romuluscristea.wordpress.com/2009/06/13/13-iunie-1990-lupte-de-strada-cu-cockteiluri-molotov/">13 iunie 1990, Piata Universitatii. Lupte de strada cu cockteiluri Molotov</a></b></u></p> <p id="post-3821"><u><b>2.</b></u><b> <u><a rel="bookmark" href="http://romuluscristea.wordpress.com/2009/06/04/inceputurile-pietei-universitatii/" mce_href="http://romuluscristea.wordpress.com/2009/06/04/inceputurile-pietei-universitatii/">Inceputurile Pietei Universitatii</a></u></b></p>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-72848072868418288882009-04-21T12:36:00.000-07:002009-04-21T12:38:51.700-07:00La 20 de ani de la revolutie. Sunt cautati martoriiAm primit, în decembrie anul trecut, un e-mail de la dl <a href="http://www.ire.ro/" mce_href="http://www.ire.ro/">Jean Constantinescu</a>. Cunoşteam numele dânsului din cu totul alte împrejurari, mai degrabă profesionale, fără să-mi închipui vreodată că <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/Se4ew0aI1vI/AAAAAAAAFBg/9DLGzmfQfks/s1600-h/02jos_constantinescu_mfax.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 128px; height: 153px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/Se4ew0aI1vI/AAAAAAAAFBg/9DLGzmfQfks/s320/02jos_constantinescu_mfax.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5327229233276704498" border="0" /></a>ar exista legături cu preocupările mele privind cercetarea evenimentelor şi arhivelor referitoare la revoluţie şi evenimentele post-decembriste. <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Conţinutul scrisorii era următorul: „Dacă mai interesează pe cineva, aş putea descrie evenimente şi împrejurări interesante la care am fost martor. Mărturisesc că intervenţia mea de acum este un pic interesată: una din fotografiile postate de către d-voastră, probabil preluată din albumul editurii Denoel, mă prezintă alături de două doamne. Una din ele, aceea puţin mai vârstnică, sau poate ambele, mi-au salvat atunci viaţa şi, în ciuda unor eforturi, nu am reuşit până acum să le identific. Aţi putea să mă ajutaţi în vreun fel?”. Ca să fie mai clar, dl Constantinescu se referea la o fotografie surprinsă în fostul Comitet Central PCR care înfăţişa o persoană grav rănită prin împuşcare, plină de sânge, stând culcată pe o canapea. De-o parte şi de alta a rănitului, două femei.</p><p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/Se4ehQurTnI/AAAAAAAAFBY/yVtFsX5lo0g/s1600-h/eanc.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 400px; height: 251px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/Se4ehQurTnI/AAAAAAAAFBY/yVtFsX5lo0g/s400/eanc.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5327228966001135218" border="0" /></a></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"> </p><div class="mceTemp mceIEcenter" style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><div style="text-align: justify;"> </div><dl class="wp-caption aligncenter"><dt style="text-align: justify;" class="wp-caption-dt"><br /></dt><dd style="text-align: center;" class="wp-caption-dd">Jean Constantinescu, rănit prin împuşcare, în sediul CC-PCR</dd></dl> </div> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">După câteva zile am primit şi o declaraţie, dată de dl Constantinescu, în faţa procurorilor militari. O declaraţie luată de Parchet, la aproape 20 de ani de la revoluţie. Şi nu era vorba de un simplu memoriu, al unui participant la revoluţie, ci o descriere a evenimentelor , relatată, se pare, de prima persoană împuşcată în sediul CC-PCR. Şi mai interesant: Jean Constantinescu sosise în clădirea asediată "la invitaţia lansată la TV de către domnul <a href="http://ioniliescu.wordpress.com/" mce_href="http://ioniliescu.wordpress.com/">Ion Iliescu</a> unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC".</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Ca să scurtez, rugamintea dlui Jean Constantinescu este una simpla: doreşte să afle cine sunt persoanele care i-au stat alături, după împuşcare şi când starea sa devenise critică. Pierduse o cantitate însemnată de sânge, transportarea la spital a întârziat ore şi ore. Mult după miezul nopţii, după ce fusese transportat în subsol alături de alţi zeci de răniţi, dar şi morţi, tot una din doamanele care i-au stat alături a reuşit să găseasca un taxi pentru al transporta la Spitalul de Urgenţă. Au urmat alte evenimente pe care vă las să le descoperiţi citind declaraţia dlui Jean Constantinescu.</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b><u><span mce_="" style="color: rgb(255, 0, 0);">Cei care cunosc identitatea celor două doamne care au stat alături de dl Constantinescu sunt rugaţi să sune la mobil-0721 288 362 (Romulus Cristea) sau să posteze un comentariu la acest articol, fie să scrie un e-mail la adresa: romulus.cristea@gmail.com.</span></u></b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;">Domnul Jean Constantinescu doreşte să le mulţumesca celor două doamne pentru că, afirmă dânsul, i-au salvat viaţa: "Nu ştiu ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă nu erau alături cele două persoane. Ajunsesem în stare de inconştienţă, pierdusem o cantitate mare de sânge şi dacă nu mă transportau la spital, cu siguranţă soarta mea ar fi fost alta"</p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"> </p><p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b><u><span mce_="" style="color: rgb(0, 0, 0);">Declaraţia dlui Jean Constantinescu dată în faţa procurorilor militari, în legătură cu evenimentele din 22 decembrie 2008: </span></u></b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b><span mce_="" style="color: rgb(0, 0, 0);">Declaraţie privind împrejurările în care am participat şi am fost rănit în fostul CC al PCR, la Revoluţia din 22 decembrie 1989<br /></span></b><b><span mce_="" style="color: rgb(0, 0, 0);">Subsemnatul Jean Constantinescu, născut în data de 5 martie 1946 în comuna Stoeneşti judeţul Argeş, legitimat cu CI seria RR nr. 4188xx, CNP XXXX, domiciliat în str. Ioan Caragea – Vodă nr.xx, sectorul 1, Bucureşti, declar următoarele:<br />In ziua de 22 decembrie 1989 la orele 14:00 - 14:15, m-am reîntors acasă, în strada Semilunei din cartierul Armenească, de la manifestaţiile de stradă. Soţia şi vecina de apartament mi-au relatat despre invitaţia lansată la TV de către domnul Ion Iliescu unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC. Mi-am amintit de prelegerea domniei sale de prin anii 1987-88 la o conferinţă de la Politehnica din Bucureşti. M-am gîndit ca în împrejurarile acelea, menţinerea în funcţiune a sistemului energiei electrice, adus deja într-o stare critică, putea fi o problemă pentru succesul Revoluţiei, iar experienţa mea ar putea fi de folos. (...)<br /></span></b></p> <div class="mceTemp" style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"> <dl class="wp-caption alignleft"><dt class="wp-caption-dt"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/Se4fBU9Mm8I/AAAAAAAAFBo/BMksrmyfBmQ/s1600-h/jean-constantinescu.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 87px; height: 87px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/Se4fBU9Mm8I/AAAAAAAAFBo/BMksrmyfBmQ/s200/jean-constantinescu.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5327229516891593666" border="0" /></a>Am reuşit să intru în sediu pe la intrarea de S-E, între orele 14:30 – 15:00, cu oarecare greutate şi riscuri. Clădirea părea în stare de asediu iar în jurul ei se formase un „no-man’s land”. Nimeni nu ştia de dl Iliescu şi nici de întilnirea de la orele 17, au mai venit cîteva persoane, am fost duşi succesiv în mai multe încăperi, la etaje diferite, pentru ca în final să ne strîngem într-o sală de şedinţe cu o masă ovală, la etajul IV, din aripa stîngă a clădirii, în faţa palatului regal. Pe la orele 17:30 se adunaseră 40-50 persoane, în mare parte necunoscute mie. In timp ce se primeau mesaje ameninţătoare, despre apa otrăvită etc., încercam să-mi dau seama cine sînt specialiştii din jurul meu(...)<br /></dt></dl> </div> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b> Cu totul pe neaşteptate, pe la orele 17:45, atmosfera destul de destinsă a fost brusc curmată de împuşcături de foc automat, care mie mi s-a parut intens. Am fost atunci sigur că ricoşează gloanţe printre noi. Ulterior, privind din stradă clădirea, m-au mirat puţinele urme de gloanţe din jurul ferestrelor şi am ajuns la înţelegerea că răpăiala aceea intensă a fost în mare parte simulată. [Am mai realizat că tragerile au debutat atunci cînd mulţimea devenise nemulţumită de ce auzea şi vedea la balcon]. După un moment de derută, cineva a fost rugat să stingă lumina şi sala s-a golit în grabă prin cele doua uşi către coridorul dinspre curtea interioară. Cred ca am fost singurul rămas în întunericul din încapere(...)<br />După a doua sau a treia apariţie la marginea ferestrei, nu îndeajuns de precaute, deşi mă aflam în întuneric, am fost doborît de o lovitură puternică. Foarte probabil, s-a tras cu armă automată cu vizare în infraroşu şi am fost, dacă nu întîiul, oricum între primii răniţi după fuga Ceauşeştilor. Socul a fost atît de puternic încît la început am crezut că am fost lovit în piept, mortal. Dezmeticindu-mă puţin, mi-am dat seama că durerea venea din braţul drept şi că acesta fusese practic secţionat la nivelul antebraţului. M-am tîrît cu greutate pînă la una din uşi şi am reuşit s-o deschid (...)</b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b>Continuarea declaraţiei (forma integrală, nemodificată) şi alte amănunte deosebit de interesante puteţi citi pe blogul lui <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/" mce_href="http://romuluscristea.wordpress.com">Romulus Cristea</a>, în articolul "<a href="http://romuluscristea.wordpress.com/2009/04/21/cautari-dupa-20-de-ani/" mce_href="http://romuluscristea.wordpress.com/2009/04/21/cautari-dupa-20-de-ani/">Căutări, după 20 de ani</a>", la adresa: <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/" mce_href="http://romuluscristea.wordpress.com">http://romuluscristea.wordpress.com</a></b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"> </p><p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b><span mce_="" style="color: rgb(0, 0, 0);">* Puteti afla şi alte amănunte despre acest caz accesând: </span></b></p> <p style="text-align: justify;" mce_style="text-align:justify;"><b><a mce_href="http://21decembrie89.blogspot.com/">http://21decembrie.wordpress.com</a></b></p> <p><b><span mce_="" style="color: rgb(0, 0, 0);">Foto: <a href="http://www.gandul.info/actualitatea/minicentrala-inspirata-de-submarinele-cu-propulsie-nucleara.html?3927%3B3467732" mce_href="http://www.gandul.info/actualitatea/minicentrala-inspirata-de-submarinele-cu-propulsie-nucleara.html?3927%3B3467732">Business Magazin</a>, <a href="http://www.mediafax.ro/" mce_href="http://www.mediafax.ro">Mediafax</a> şi Editura <a href="http://www.denoel.fr/Denoel/" mce_href="http://www.denoel.fr/Denoel/">Dënoel</a></span></b></p>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-77393514557224825022009-04-07T09:35:00.000-07:002009-04-07T09:46:05.915-07:00Altercatie intre politisti si manifestanti la Chsinau<div style="text-align: justify;">Ceea ce s-a intamplat azi la Chisinau, seamana, intr-adevar la dimenisiune ceva mai mica cu ceea ce s-a intamplat in decembrie 1989, la Bucuresti.<br />Circa 10.000 de manifestanti (40.000 dupa alte surse din Chisinau) au iesit pe strazile din Chisinau contestand alegerile si acuzand comunistii de frauda. Altercatiile dintre politisti si manifestanti s-au soldat cu cel putin 40 de raniti si o persoana decedata.<br />Protestatarii cer guvernantilor sa organizeze noi alegeri parlamentare.<br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/Y7PSZ4v76GU&hl=en&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/Y7PSZ4v76GU&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br />Postat pe Youtube de <a href="http://www.youtube.com/watch?v=Y7PSZ4v76GU&feature=channel_page">videounimedia</a><br /><br />Fortele de ordine au folosit gaze lacrimogene si tunuri cu apa impotriva protestatarilor care, se pare, au incendiat cateva incaperi din sediile Parlamentului si Presedentiei, unde de altfel au si reusit sa patrunda.<br />In tot acest timp, televiziunea de stat din Republica Moldova a transmis emiuni de divertisment, spectacole de circ si concerte de jazz. Oficialii de la Chisinau au afirmat ca demonstratiile au o latura "criminala" unii dintre ei facand referiri la tulburarea ordinii de stat. Alte declaratii explicative nu au fost din partea autoritatilor depasite, se pare, de amploarea protestelor de strada.<br />Cititi despre acelasi subiect si la <a href="http://21decembrie.wordpress.com">http://21decembrie.wordpress.com</a><br /></div>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-20574743071902130902009-04-06T10:08:00.001-07:002009-04-06T10:26:28.477-07:00Preschimbarea certificatelor de revolutionar, pana la 30 aprilie<div style="text-align: justify;"><a href="http://www.sspr.ro/"><span style="font-weight: bold;">Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor</span></a> a anunţat termenul limită pentru primirea solicitărilor privind <strong style="font-weight: normal;">preschimbării certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionar. Data limită este <span style="font-weight: bold; color: rgb(0, 102, 0);">30 aprilie 2009</span>. </strong><br /><strong style="font-weight: normal;">Informaţii suplimentare puteţi găsi pe blogul <a href="http://21decembrie.wordpress.com/">Asociaţia 21 Decembrie 1989;</a> http://21decembrie.wordpress.com/</strong><br /><br /><br /><strong style="font-weight: normal;"></strong></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/Sdo6MNTwJOI/AAAAAAAAE9E/oI2WaZ3wFlE/s1600-h/untitled443343.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 400px; height: 230px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/Sdo6MNTwJOI/AAAAAAAAE9E/oI2WaZ3wFlE/s400/untitled443343.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5321629891097011426" border="0" /></a><br /><a href="http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=50832">Legea recunoştinţei</a> sau Legea nr.341 din 2004 o găsiţi publicată în Monitorul Oficial nr.190 din 26 martie 2009.Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-17208868156754224332008-12-15T10:39:00.000-08:002008-12-15T11:41:27.068-08:0019 ani de la Revolutie - Programul evenimentelor comemorative<div style="text-align: justify;"><span style="font-weight: bold;"><a href="http://www.primariatm.ro/">Primaria Timisoara</a>, impreuna cu asociatiile timisorene de revolutionari</span>, a definitivat programul evenimentelor comemorative, la implinirea a 19 ani de la Revolutia din decembrie 1989. Iata programul complet, pe zile si ore: </div><p style="text-align: justify;"><strong>15 decembrie</strong><br />Orele 15,00-19,00: Cupa Memorialul Revolutiei la fotbal (preliminarii, la Sala de sport Buzias).<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUaml1-euTI/AAAAAAAAExg/KleBOtz7PaA/s1600-h/Revolutie_Timisoara.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 288px; height: 162px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUaml1-euTI/AAAAAAAAExg/KleBOtz7PaA/s400/Revolutie_Timisoara.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5280090782212995378" border="0" /></a></p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><strong>16 decembrie<br /></strong>Orele 10,30: vernisajul expozitiilor de pictura, grafica, metaloplastie executate de elevi din Judetul Timis, in cadrul concursului 19 ani de la Revolutia din 1989 (in holul cu oglinzi al Operei);<br />Orele 11,00: lansare de carte ALTAR 1989 - Primul pas (in holul cu oglinzi al Operei);<br />Orele 11,30: premierea elevilor participanti la concursul de istorie, grafica si metaloplastie (in holul cu oglinzi al Operei);<br />Orele 13,00-21,00: Cupa <a href="http://www.memorialulrevolutiei.ro/">Memorialul Revolutiei</a> la fotbal (semifinale si finale, la Sala de sport Buzias).<br />Orele 14,00: sedinta festiva a Consiliului Local Timisoara (in sala de sedinte a Consiliului Local si Primariei Timisoara);<br />Orele 16,00: spectacol festiv dedicat implinirii a 19 ani de la inceputului Revolutiei Romane din 1989 la Timisoara, sustinut de Palatul Copiilor Timisoara (sala Operei);<br />Orele 17,30: moment de aducere aminte si aprinderea candelelor, de catre tinerii Timisoarei, moment de reculegere pentru cei care si-au jertfit viata pentru libertatea noastra (Piata Victoriei, in fata Operei). De la Catedrala Mitropolitana, o familie in costume nationale romanesti va aduce flacara cu care se va aprinde, ca in fiecare an, Crucea formata cu 100 de candele rosii, in spatiul din fata Operei;<br />Orele 18,00: Proiectie de filme documentare in Piata Victoriei;<br /><br /><strong>17 decembrie</strong><br />Orele 10,00: slujba de pomenire a eroilor martiri la Catedrala Mitropolitana Timisoara;<br />Orele 11,00: prezentarea volumului VI al procesului de la Timisoara, la ora 11,00, la sediul Memorialului Revolutiei;<br />Orele 11,00: autobuz de la RATT, in fata Catedralei pentru transportul participantilor pe circuit;<br />Orele 12,00: deplasare la Biserica Martirilor Timisoara;<br />Orele 12,30 - recviem pentru eroii martiri;<br />Orele 13,00 - depunere de coroane la Biserica Martirilor;<br />Orele 13,30 - deplasare la Cimitirul Eroilor Martiri din Timisoara;<br />Orele 14,00 - parastas la Cimitirul Eroilor Martiri din Timisoara;<br />Orele 14,30 - depunere de coroane la Cimitirul Eroilor Martiri din Timisoara;<br />Orele 17,00 - concert aniversar de muzica sacra la Catedrala Mitropolitana Timisoara;<br />Orele 19,00 - Spectacolul Messa di Gloria la <a href="http://www.ort.ro/">Opera Romana din Timisoara</a>.<br /> <br /><strong>18 decembrie</strong><br />Orele 10,00: Membrii Asociatiei Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 Timisoara vor participa la un pelerinaj organizat de Primaria Timisoara, la monumentele Eroilor Revolutiei, cu plecare din fata Primariei (depuneri de coroane, rugaciuni si colinzi, aprindere de lumanari la monumentele ridicate in memoria timisorenilor cazuti in Revolutia din Decembrie 1989).</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">In memoriam - veghe cu lumanari pe treptele Catedralei. Sunt invitati elevi si studenti sa aprinda o lumanare si sa participe la Programul de colinzi in memoria eroilor Revolutiei.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Orele 11,00: Sala de Consiliu a Primariei Municipiului Timisoara - Prezentarea portalului - Str. Emanuil Ungureanu</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><strong>19 decembrie</strong><br />Urmasii Eroilor Revolutiei si membrii Memorialului Revolutiei vor face o deplasare la Bucuresti, la Crematoriul Cenusa, si la Popesti-Leordeni, locurile unde au fost arse si aruncate cadavrele martirilor disparuti in Revolutie. In aceste locuri de martiraj vor fi depuse coroane de flori si se vor aprinde lumanari. Actiunea se va face impreuna cu revolutionarii din asociatiile revolutionare din Bucuresti.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><strong>20 decembrie<br /></strong>Ora 13,00: marcarea momentului devenirii Timisoarei ORAS LIBER (sirenele vor suna timp de 3 minute);</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Bucuresti: Pe urmele martirilor si a cenusii eroilor timisoreni disparuti in Revolutie. Se vor depune coroane, se vor spune rugaciuni, colinzi si se vor aprinde lumanari in Piata Universitatii, Piata Revolutiei (monument), Crematoriul Cenusa, Cimitirul Eroilor Bucuresti, monumentul si gura de canal de la Popesti-Leordeni, unde se va oficia si o slujba religioasa.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><strong>21 decembrie</strong><br />Orele 19,00: concert aniversar oferit de Primaria Municipiului Timisoara. Din program: Filarmonica Banatul acompaniata de 6 chitaristi, intr-un spectacol de exceptie (intrarea libera, sala de spectacole a <a href="http://www.filarmonicabanatul.ro/">Filarmonicii Banatul</a>).</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;"><strong>23 decembrie</strong><br />Orele 19,00: impartirea luminii de la Bethleem si concert, la Filarmonica Banatul.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Asociatia <a href="http://www.portalulrevolutiei.ro/index.php?menu=4">ALTAR</a> va distribui, in perioada 8-22 decembrie, pliante color cu CD documentar si va organiza o expozitie itineranta cu fotografii despre Revolutie, in scoli din Timisoara. De asemenea, va participa la depuneri de coroane de flori, in data de 17 decembrie, la Cimitirul Eroilor din Timisoara.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Asociatia Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 Timisoara anunta ca, in perioada 16-22 decembrie, Memorialul Revolutiei este deschis zilnic, intre orele 8,00-16,00 (se pot viziona expozitiile permanente de fotografii, precum si filme despre Revolutie).</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Asociatia ALTAR invita pe toti cei care se simt apropiati sufleteste de acele zile marcate de solidaritate si durere, sa participe la programul aniversar si comemorativ de la Timisoara, din perioada 16-22 decembrie 2008. Totodata, cu acest prilej, timisorenii sunt rugati sa sprijine asociatia - in anul 2009- prin idei si propuneri, in pregatirea unui program aniversar si comemorativ pe masura importantei Aniversarii a 20 de ani de la Revolutie, in amintirea sacrificiului copiilor Timisoarei, a demnitatii si curajului Primului Oras Liber de comunism al Romaniei.</p><div style="text-align: justify;"> </div><p style="text-align: justify;">Ziua de 17 decembrie 2008 este declarata zi de doliu pe raza Municipiului Timisoara. Toate institutiile si autoritatile publice de pe raza orasului sunt obligate ca in ziua comemorarii sa arboreze drapelul de stat al Romaniei in berna.</p><p style="text-align: justify;">Informaţii şi foto: portalul <a href="http://www.timisoaraazi.ro/index.php?art=2347">Timisoaraazi.ro</a><br /></p>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-73377580121856697442008-12-12T19:17:00.000-08:002008-12-12T19:53:54.057-08:00Fototeca online a comunismului romanesc<a href="http://fototeca.arhivelenationale.ro/">Fototeca online a comunismului</a> românesc reprezintă cea mai mare bază de date online cu fotografii din timpul comunismului din România. Fototeca online este accesibilă (din 11 decembrie a.c.) pe site-urile web ale Arhivelor Naţionale (<a href="http://www.arhivelenationale.ro/">www.arhivelenationale.ro</a>) şi Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului- IICC(<a href="http://www.crimelecomunismului.ro/">www.crimelecomunismului.ro</a>), cu titlu gratuit, oricărui utilizator internet. Fototeca online a comunismului românesc reprezintă un proiect comun al Arhivelor Naţionale ale României şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.<br /><p style="text-align: center;"></p><br /><img class="size-medium wp-image-170" title="032n-ceausescu-constantin-agiu-p-constantinescu-iasi-si-gh-apostol-la-primirea-armatei-rosi1" src="http://21decembrie.wordpress.com/files/2008/12/032n-ceausescu-constantin-agiu-p-constantinescu-iasi-si-gh-apostol-la-primirea-armatei-rosi1.jpg?w=300" alt="Fototeca online a comunismului românesc; cod 19/1944" width="394" height="296" /><br /><span style="font-weight: bold;">Foto 1</span>: N. Ceauşescu, Constantin Agiu, P. Constantinescu-Iaşi şi Gh. Apostol la primirea Armatei Roşii. (Bucureşti-Colentina, 30 august 1944) (30.08.1944); Sursa:Fototeca online a comunismului românesc; cod 19/1944<br />Cele două instituţii şi-au propus identificarea, prelucrarea, sistematizarea şi punerea la dispoziţie a resurselor fotografice aflate în depozitele ANR, indiferent de formatul lor, create în/despre perioada regimului comunist în România, în scopul folosirii lor pentru realizarea unei baze de date online, gratuite, pentru toţi utilizatorii de internet.<br />Arhivele Naţionale au furnizat sursele fotografice din propriile fonduri arhivistice, indiferent de formatul acestora (fotograme alb – negru şi color, pe suport de hârtie, sticlă ş.a.), care privesc perioada regimului comunist în România. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a prelucrat (prin fotocopiere, scanare, foto digital etc.) fotografiile relevante pentru perioada comunistă şi a finanţat realizarea motorului de căutare, special constituit în acest sens, şi a bazei de date.<br /><a href="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2008/12/589imagine-de-la-prezidiul-congresului-al-xiii-lea-al-pcr-noiembrie-1984.jpg"><img style="border: 0pt none ;" src="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2008/12/589imagine-de-la-prezidiul-congresului-al-xiii-lea-al-pcr-noiembrie-1984-thumb.jpg" alt="589.Imagine de la prezidiul Congresului al XIII-lea al P.C.R. (noiembrie 1984)" width="371" height="269" /></a><br /><span style="font-weight: bold;">Foto 2</span>: Imagine de la prezidiul Congresului al XIII-lea al P.C.R. (noiembrie 1984); Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota: 1/1984;<br /><p style="text-align: center;"></p>Pentru început, vor fi disponibile aproximativ 1500 de fotografii, ulterior numărul acestora extinzându-se până la 10 000. Acestea provin din fondul Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi din alte fonduri ale instituţiilor/organizaţiilor statului comunist. Cea mai importantă <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/2008/09/29/cerere-de-clasare-pentru-cladirea-din-str-batistei-26/">arhivă</a> fotografică din perioada comunistă păstrată în depozitele ANR este cea a fostului Institut de Istorie a Partidului (Institutul de Studii Istorice şi Social Politice). Fotografiile reprezintă diferite evenimente din timpul regimului comunist, din perioada 1945-1989, precum: intrarea Armatei Roşii în Bucureşti, evenimentele politice din 1944-1947, vizitele din străinătate ale liderilor comunişti, momente din viaţa personală a dictatorilor <a href="http://www.encyclopedia.com/doc/1E1-Gheorghi.html">Gheorghe Gheorghiu- Dej</a> şi <a href="http://www.ceausescu.org/">Nicolae Ceauşescu</a>, vizitele oficiale din ţară, congresele partidului, reuniunile culturale, liderii <a href="http://www.psd.ro/">PCR</a> în diferite ipostaze, nomenclatura de partid, lucrări ale dictatorilor, manifeste, <a href="http://21decembrie.wordpress.com">mitinguri</a>, portrete oficiale, evenimente publice etc.Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-64751982944723907232008-12-04T13:02:00.001-08:002008-12-13T07:44:55.657-08:00Guvernul croat,criticat pentru arestarea fondatorului unui grup anti-Sanader de pe Facebook<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPXPZaF7RI/AAAAAAAAEto/qAqVw9QRROE/s1600-h/t11.gif"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 1px; height: 1px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPXPZaF7RI/AAAAAAAAEto/qAqVw9QRROE/s320/t11.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5279299847726689554" border="0" /></a><br /><p>ZAGREB, Croaţia -- Opoziţia l-a acuzat luni (1 decembrie) pe prim-ministrul Ivo Sanader de sprijinirea încălcării drepturilor omului după ce poliţia a interogat un tânăr pentru crearea unui<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPX5D2fmlI/AAAAAAAAEtw/NM6Au3VBPF4/s1600-h/sniksa-klecak382-thumb.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 108px; height: 134px;" src="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPX5D2fmlI/AAAAAAAAEtw/NM6Au3VBPF4/s320/sniksa-klecak382-thumb.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5279300563494738514" border="0" /></a> grup de oponenţi ai lui Sanader în reţeaua socială online <a href="http://www.facebook.com/">Facebook</a>. Niksa Klecak, în vârstă de 22 de ani, şi-a denumit grupul "Pariez că pot găsi 5 000 de persoane care nu îl plac pe Sanader". Poliţia declară că l-a investigat pe acesta din cauza unui montaj fotografic în care Sanader apare în uniformă nazistă. Legea croată interzice simbolurile naziste. Klecak a fost eliberat doar după ce a dovedit că nu el a încărcat fotografia pe internet. <a href="http://www.europeanforum.net/news/416">Zoran Milanovic</a>, liderul formaţiunii de opoziţie Partidul Social Democrat, a afirmat că acest caz este un "precedent periculos", care periclitează libertatea de expresie. (Vecernji List, AP, Javno - 01/12/08) </p> <p>Acest conţinut a fost comandat pentru <a href="http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/newsbriefs/2008/12/02/nb-08">SETimes.com</a> </p> <p>******************************** </p> <p>03/12/2008 </p> <blockquote>Premierul croat <a href="http://www.vlada.hr/english">Ivo Sanader</a> a fost supus luni unui tir de acuzaţii pentru arestarea unui activist al opoziţiei care a fondat un grup pe <a href="http://www.facebook.com/people/Romulus-Cristea/543170023">Facebook</a> pentru a-l critica.</blockquote> <p> </p> <p>Liderul principalului partid de opoziţie din Croaţia, <a href="http://www.javno.com/en/croatia/clanak.php?id=200801">Partidul Social Democrat</a> (SDP), a condamnat luni (1 decembrie) autorităţile guvernamentale pentru arestarea unui activist de partid care a fondat un grup pe Facebook pentru a-l critica pe premierul Ivo Sanader. </p> <p>"Aştept ca Sanader să spună dacă el crede că a fost o metodă bună, pe care poliţia ar trebui să o reţină şi să o folosească, sau dacă este un precedent care nu trebuie să se mai repete", a afirmat liderul SDP, <a href="http://www.nacional.hr/en/articles/view/33608/18/">Zoran Milanovic</a>, la Zagreb. </p> <p> <a href="http://profy.com/2008/11/29/man-arrested-for-creating-a-facebook-group-in-croatia/">Niksa Klecak</a>, în vârstă de 22 de ani, liderul Forumului Tineretului SDP din Dubrovnik, este <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPYEx2_loI/AAAAAAAAEt4/dEn3ZRLLets/s1600-h/2222.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 150px; height: 152px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPYEx2_loI/AAAAAAAAEt4/dEn3ZRLLets/s320/2222.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5279300764823426690" border="0" /></a>fondatorul unui grup Facebook intitulat "Fac pariu că pot găsi 5 000 de persoane care nu-l plac pe Sanader". Poliţia l-a interogat vineri, după ce pe pagina de start a grupului a apărut un montaj foto în care premierul apărea în uniformă nazistă. Klecak a negat încărcarea fotografiei pe site, afirmând că oricare din cei 6 500 de membri ai grupului ar fi putut face acest lucru. </p> <p>Poliţia nu a putut găsi dovezi care să ateste că activistul SDP deţinea materiale cu însemne naziste – interzise de legea croată – şi l-au eliberat. </p> <p>Klecak a afirmat că acţiunea poliţiei a fost motivată politic şi că în spatele acesteia s-a aflat filiala locală a <a href="http://www.hdz.hr/">Uniunii Democrate Croate</a> (HDZ), formaţiunea lui Sanader. </p> <p>Autorităţile ar trebui să fie capabile să facă distincţia între satiră şi exprimările rasiste şi fasciste, a spus Milanovic. Arestarea lui Klecak pune în pericol libertatea de exprimare, a subliniat el, cerându-i lui Sanader să o condamne. </p> <p>Cu toate acestea, premierul nu a fost de acord, afirmând că joaca cu zvastica sau cu alte simboluri naziste sau ustaşe nu are nimic de-a face cu satira. </p> <p>"Nu există satiră cu însemne naziste", a afirmat Sanader într-un interviu acordat luni postului naţional de radio. "Tot ceea ce se întâmplă pe <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPYVbRHHuI/AAAAAAAAEuA/e4noBOzY67s/s1600-h/33333333.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer; width: 151px; height: 202px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPYVbRHHuI/AAAAAAAAEuA/e4noBOzY67s/s320/33333333.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5279301050816732898" border="0" /></a>Facebook cu acel însemn nazist nu este îndreptat împotriva primului ministru, ci împotriva democraţiei din Croaţia"."Tot ceea ce se întâmplă pe Facebook cu acel însemn nazist nu este îndreptat împotriva primului ministru, ci împotriva democraţiei din Croaţia", a afirmat premierul Ivo Sanader. </p> <p>El a mai afirmat că nu a ştiut de acţiunile întreprinse de poliţie în acest caz pentru că nu se afla în ţară la acea dată. </p> <p>Privind arestarea lui Klecak ca pe "abuz notoriu al poliţiei în scopuri politice", analistul politic Jelena Lovric a afirmat pentru agenţia AP că aceasta demonstrează că guvernul "nu poate influenţa internetul, iar acest lucru îl înspăimântă". </p> <p>Negând acuzaţiile privind motivaţia politică, şeful poliţiei din Croaţia, <a href="http://www.wral.com/news/page/2019491/?id_entity=64832">Vladimir Faber</a>, a insistat că investigaţia nu a avut legătură cu afilierea politică a lui Klecak. </p> <p>Faber a declarat de asemenea că poliţia a acţionat conform legii, dar a cerut scuze familiei lui Klecak pentru toate neplăcerile suferite în timpul percheziţionării apartamentului lor. </p> <p>Între timp, potrivit AP, numărul site-urilor antiguvernamentale de pe Facebook s-a înmulţit rapid la sfârşitul săptămânii. Unul din aceste site-uri, care cere organizarea unui protest anti-Sanader la sfârşitul lunii, a atras 80 000 de membri. </p> <p>Acest conţinut a fost comandat pentru <a href="http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/newsbriefs/2008/12/02/nb-08">SETimes.com</a> </p> <p>Foto: <a href="http://www.gettyimages.com/Home.aspx">Getty Images</a>; Facebook</p> <p> </p> <p><u>Grupul lui </u><a href="http://www.facebook.com/people/Niksa-Klecak/1066481349"><u>Niksa Klecak</u></a><u>, postat pe Facebook se numeste</u>: </p> <h5><strong><a href="http://www.facebook.com/group.php?gid=9178553158">Kladim se da cu naci 5000 facebookera koji ne vole Sanadera!</a></strong></h5>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-71095912750800391642008-12-02T14:42:00.001-08:002008-12-13T07:46:13.482-08:00Lista noilor parlamentari<p>Lista noilor parlamentari potrivit proceselor verbale inregistrate la <a href="http://www.beclocale2008.ro/">Biroul Electoral Central</a>.</p> <p>BUCURESTI <br />**<u>Camera Deputatilor</u> <br /><strong>Colegiul1</strong>: Bogdan Olteanu (<a href="http://www.pnl.ro/">PNL</a>); <strong>Colegiul 2</strong>: Daniel Budurescu (PNL); <strong>Colegiul 3</strong>: Ludovic Orban (PNL); <strong>Colegiul 4</strong>: Costica Canacheu (<a href="http://www.pd.ro/">PD-L</a>); <strong>Colegiul 5</strong>. Georgian Pop (<a href="http://www.psd.ro/">PSD</a>+<a href="http://www.pur.ro/">PC</a>); <strong>Colegiul 6</strong>. Rodica Nassar (PSD+PC); <strong>Colegiul 7</strong>. Florian Popa (PSD+PC); <strong>Colegiul 8</strong>. Brandusa Novac (PD-L); <strong>Colegiul9</strong>. Theodor Paleologu (PD-L); <strong>Colegiul10</strong>. Catalin Croitoru (PD-L); <strong>Colegiul11</strong>. Sulfina Barbu(PD-L); <a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPYrGYyxSI/AAAAAAAAEuI/A31xOumASXg/s1600-h/artid_1228229424.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 162px; height: 131px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SUPYrGYyxSI/AAAAAAAAEuI/A31xOumASXg/s320/artid_1228229424.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5279301423168931106" border="0" /></a><strong>Colegiul12</strong>. Cristian Petrescu (PD-L); <strong>Colegiul13</strong>. Danile Pirpiliu (PD-L); <strong>Colegiul14</strong>. Radu Zatreanu (PD-L); <strong>Colegiul15</strong>. Silviu Prigoana (PD-L); <strong>Colegiul16.</strong> Sergiu Andon (PSD+PC); <strong>Colegiul17</strong>. Ruxadra Jipa (PSD+PC); <strong>Colegiul18</strong>. Doina Burcau (PSD+PC); <strong>Colegiul19</strong>. Daniela Popa (PC); <strong>Colegiul20</strong>. Oana Niculescu-Mizil (PSD); <strong>Colegiul21</strong>. Dumitru Chirita (PSD+PC); <strong>Colegiul22</strong>. Alina Gorghiu (PNL); <strong>Colegiul23</strong>. Aura Vasile (PSD+PC); <strong>Colegiul24.</strong> Daniel Geanta (PD-L); <strong>Colegiul25</strong>. Elena Udrea(PD-L); <strong>Colegiul26</strong>. Florea Damian (PSD+PC); <strong>Colegiul 27</strong>. Cornel Pieptea (PNL); <strong>Colegiul 28</strong>. Danut Liga (PD-L) <br />**<u>Senat <br /></u><strong>Colegiul1</strong>. Sergiu Nicolaescu (PSD); <strong>Colegiul2</strong>. Crin Antonescu (PNL); <strong>Colegiul3</strong>. Cristi Diaconescu (PSD); <strong>Colegiul4</strong>. Anca Boagiu (PD-L); <strong>Colegiul5</strong>. Vasile Blaga (PD-L); <strong>Colegiul6</strong>. Cristian Radulescu (PD-L); <strong>Colegiul7</strong>. Cristian Topescu (PNL); <strong>Colegiul8</strong>.Dan Voiculescu (PC); <strong>Colegiul9</strong>. Catalin Voicu (PSD); <strong>Colegiul10</strong>. Ecaterina Andronescu (PSD); <strong>Colegiul11</strong>. Radu F. Alexandru (PD-L); <strong>Colegiul12</strong>. Gabriel Mutu (PD-L)</p> <p>Continuarea listei cu numele noilor <a href="http://www.cdep.ro/">parlamentari</a>, pe colegii si judete le gasiti pe portalul <a href="http://www.hotnews.ro/stiri-politic-5208499-numele-noilor-parlamentari-judete-colegii.htm">Hotnews</a> .</p> <p>Foto: <a href="http://www.antena3.ro/stiri/politica/pd-l-are-cu-un-mandat-mai-mult-ca-alianta-psd-c-vezi-numarul-de-mandate-la-nivel-national_59277.html">Antena 3</a></p>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-18040889631812534502008-12-01T11:10:00.000-08:002008-12-01T11:18:38.813-08:00Rezultate alegeri-noiembrie 2008Biroul Electoral Central a anunţat că potrivit datelor centralizate din 99,62% din totalul secţiilor de votare, <a href="http://www.psd.ro/">PSD</a>+<a href="http://www.pur.ro/">PC</a> se situează pe primul loc, cu 33,09% la Camera Deputaţilor şi 34,12% la Senat. <a href="http://www.pd.ro/">PD-L</a> a obţinut la <a href="http://www.cdep.ro/">Camera Deputaţilor</a> 32,34%, iar la Senat 33,57%, potrivit rezultatelor parţiale. <a href="http://www.pnl.ro/">PNL</a> se situează pe locul al treila cu 18,57% la Camera Deputaţilor şi 18,75% la <a href="http://www.senat.ro/">Senat</a>. <a href="http://www.udmr.ro/">UDMR</a> a obţinut 6,18% din voturi la Camera Deputaţilor şi 6, 41% la Senat. Celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul electoral de 5%.Cu 3,17% la Camera Deputaţilor şi 3,59% la Senat, <a href="http://www.prm.org.ro/">PRM</a> cel mai probabil nu va intra în Parlament. <a href="http://www.png.ro/">PNG-CD</a> are, potrivit rezultatelor parţiale de la ora 14, 2,29% la Camera Deputaţilor şi 2,55% la Senat. Alte partide politice au obţinut mai puţin de 1%. Biroul Electoral Central va reveni cu noi rezultate parţiale marţi la ora 10.00 Rezultate finale <a href="http://www4.pmb.ro/wwwt/bem">BEM</a> - PD-L a obţinut la Bucureşti 38,37% la Senat şi 37,55 % la Camera Deputaţilor PD-L este primul clasat la alegerile pe Bucureşti, cu 38,37% la Senat şi 37,55% la Camera Deputaţilor, fiind urmat de PSD+PC cu 34,82% la Senat şi respectiv 33,42% la Camera Deputaţilor, anunţă BEM, după centralizarea rezultatelor de la toate secţiile de votare din Capitală.<object type="application/x-shockwave-flash" data="http://www.realitatea.net/images/player/playlist_player.swf?url=1&id=555411&autostart=false&showdigits=true&bufferlength=10&allowscriptaccess=always&channelIdentifier=HAmDukwz3%2BEM8vHHlc%2FMnw%3D%3D" wmode="wmode" width="360" height="280"></object> <br /><a href="http://www.realitatea.net/bec--psd-si-pc-tot-in-frunte--potrivit-rezultatelor-partiale_403851.html"><b>REALITATEA.NET - BEC: PSD şi PC tot în frunte, potrivit rezultatelor parţiale</b></a> Potrivit BEM, pe locul trei se află PNL cu 15,52% la Senat şi 15,84% la Camera Deputaţilor. Următorii clasaţi sunt PNG-CD, care a obţinut cu 4,99% la Senat şi 4,93 la Camera Deputaţilor, urmat de PRM, care a obţinut pentru Senat 4,81% şi respectiv 4,12% pentru Camera Deputaţilor. Partidul Verde Ecologist a obţinut 0,86% la Senat şi 0,75% la Camera Deputaţilor, iar restul partidelor au obţinut sub 1% din voturi. În afară de cei trei candidaţi pentru Camera Deputaţilor care au intrat direct în Parlamentul, restul vor trebui să aştepte redistribuirea.Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-67067780042252770932008-11-30T10:33:00.001-08:002008-11-30T13:44:16.787-08:00Exit-poll la ora 16/Prezenta la vot<p><a href="http://romuluscristea.wordpress.com/wp-admin/www.beclocale2008.ro">BEC: Prezenţa la vot a fost de 34,48%</a> <br />Prezenţa la vot, pana la ora 18, în 21 de judeţe a fost superioară mediei naţionale. Printre acestea se numără Teleorman - 47,06%, Ilfov - 41,72%, Vrancea 43,17%, Neamţ - 41,31% şi Giurgiu-42,5%. <br />În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la ora 18 a fost de 25,90%. În sectorul 1 - 29,86%, sectorul 2 - 29,66%, sectorul 3 - 22,23%, sectorul 4 - 23,73%, sectorul 5 - 26,11% şi sectorul 6 - 25,51%, potrivit BEC. </p> <p>Următoarea statistică privind prezenţa la vot va fi anunţată la ora 19.30. <br />********* <br /><a href="http://mariusmina.blogspot.com/"><b>EXIT-POLL - Ora 16</b></a><b></b></p> <p><b><a href="http://romuluscristea.wordpress.com/wp-admin/www.insomar.ro">INSOMAR</a>-RTV</b> : <br /><b>Alianta </b><a href="http://www.psd.ro/"><b>PSD</b></a><b>+</b><a href="http://www.pur.ro/"><b>PC</b></a><b> - 39% <br /></b><a href="http://www.pd.ro/"><b>PDL</b></a><b> - 30,2% <br /></b><a href="http://www.pnl.ro/"><b>PNL</b></a><b> - 19,2% <br /></b><a href="http://www.udmr.ro/"><b>UDMR</b></a><b> - 6,3%</b></p> <p><b>CCSB-<a href="http://romuluscristea.wordpress.com/wp-admin/www.antena3.ro">Antena 3</a></b> : <br /><b>Alianta PSD+PC - 38,6% <br />PDL - 28,5% <br />PNL - 21,1% <br />UDMR - 5,8%</b></p>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-52169211032156376242008-11-01T08:40:00.000-07:002008-11-01T08:45:46.615-07:00Imagini din perioada revolutiei<a href="http://community.webshots.com/user/RomulusCristea">Imagini inedite</a> din perioada <a href="http://21decembrie.wordpress.com">revolutiei din decembrie 1989</a><br /><br /><embed src="http://p.webshots.com/flash/smallslideshow.swf" flashvars="playList=http%3A%2F%2Fcommunity.webshots.com%2Fslideshow%2Fmeta%2F557068399SNFdOh%3Finline%3Dtrue&inlineUrl=http%3A%2F%2Fcommunity.webshots.com%2FinlinePhoto%3FalbumId%3D557068399%26src%3Ds%26referPage%3Dhttp%3A%2F%2Fgood-times.webshots.com%2Fslideshow%2F557068399SNFdOh&postRollContent=http%3A%2F%2Fp.webshots.com%2Fflash%2Fws_postroll.swf&shareUrl=http%3A%2F%2Fgood-times.webshots.com%2Fslideshow%2F557068399SNFdOh&audio=on&audioVolume=33&autoPlay=false&transitionSpeed=5&startIndex=0&panzoom=on&deployed=true" menu="false" quality="best" width="425" height="384" name="WebshotsSlideshowPlayer" base="http%3A%2F%2Fp.webshots.com%2Fflash%2F" wmode="opaque" allowscriptaccess="always" loop="false" type="application/x-shockwave-flash" pluginspage="http%3A%2F%2Fwww.macromedia.com%2Fgo%2Fgetflashplayer"></embed><br /><br /><a href="http://good-times.webshots.com/album/557068399SNFdOh">Imagini inedite revolutie</a><br /><br /><span style="font-weight: bold;">Foto: <a href="http://www.youtube.com/aetziu">Lucian Alexandrescu</a></span>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-25458256180785381452008-10-05T03:33:00.000-07:002008-10-05T09:27:45.604-07:00Piata Universitatii 1990- Editia III<dd><br /><p class="image-wrapper"><a title="Coperta carte" href="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2007/04/coperta_mare.jpg"><img src="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2007/04/coperta_mare.jpg" alt="Coperta carte" align="left" width="392" height="279" /></a><a id="m41" href="http://uk.blog.360.yahoo.com/blog/slideshow.html?p=41&id=QNKv6lgjeLTPl1NC1UwiHNKqGyE-"></a></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><br /><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"></p><p class="content-wrapper"><strong><span style="font-size:medium;">Piaţa Universităţii 1990-Ediţia III </span></strong></p><br /><p class="content-wrapper"><strong><span style="font-size:medium;">Autor:<a href="http://romuluscristea.wordpress.com/">Romulus Cristea</a>;</span></strong></p><br /><br /><strong><span style="font-size:medium;">Editura: Foc Filocalia & Karta Graphic; </span></strong><br /><br /><strong><span style="font-size:medium;">320 pagini;</span></strong><br /><br /><strong><span style="font-size:medium;">Coperta color: Titi Amzăr;</span></strong><br /><br /><strong>Foto: Toni Bedros, Lucian Alexandrescu, Victor Roncea, Romulus Cristea, Mircea Vlad, George Roncea si alţii;</strong><br /><br />Lansare: 3 octombrie 2008, ora 11<br /><br /><strong><span style="font-size:medium;">******************</span></strong><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><strong><span style="font-family:Times New Roman;">Prefaţă</span></strong></span></span></p><br /><p style="text-align: justify;"></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">Chiar dacă nu există în dicţionare, mineriada a devenit termenul generic care desemnează raidurile şi violenţele exercitate de către grupuri organizate de mineri împotriva concetăţenilor, în România postdecembristă. </span></span></span><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">În conştiinţa oamenilor, mineriada este similară cu actele de teroare. Hoardele de mineri constituite în grupări de tip paramilitar înarmate cu bâte, târnăcoape, lopeţi, lanţuri, sfredele, cuţite au acţionat repetat, începând cu primele luni ale anului 1990, împotriva populaţiei civile, susţinute fiind de diverse grupări politice şi exponenţi ai puterii.</span></span></span></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">În perioada postdecembrista, au existat 6 mineriade în anii 1990, 1991 şi 1999. În anul 1990, au existat trei astfel de acţiuni ale minerilor care au venit să sprijine contestatul regimul condus de Ion Iliescu. Cea mai cunoscută rămâne intervenţia violentă a minerilor chemaţi de autorităţi, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, pentru împrăştierea manifestanţilor paşnici din Piaţa Universităţii.</span></span></span><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">Perioada care a urmat zilei de 25 decembrie 1989 (executarea lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, la Târgovişte) şi până la declanşarea manifestaţiei-maraton din Piaţa Universităţii, din ziua de 22 aprilie 1990, a fost una plină de evenimente şi de frământări sociale. Aproape că nu a existat zi în care să nu existe adunări publice, mitinguri, marşuri sau proteste individuale. </span></span></span></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">Dacă în primele zile se solicita insistent adevărul despre evenimentele din primele zile ale revoluţiei şi ajutorarea familiilor celor ucişi şi răniţi, în scurt timp a urmat un şir lung de proteste la adresa noii conduceri a ţării (anunţate ca “provizorie”) şi al cărui exponent era Ion Iliescu, un fost demnitar comunist cu o activitate controversată. </span></span></span><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">O mână de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piaţa Universităţii, declanşând un fenomen considerat ca fiind cea mai amplă şi spectaculoasă mişcare socială din perioada de tranziţie postdecembristă a României. </span></span></span></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">Cea mai mare manifestaţie -maraton, anticomunistă, a început la data de 22 aprilie 1990 şi a încetat în acelaşi an, în ziua de 13 iunie ca urmare a intervenţiei violente a autorităţilor. În noaptea de 13-14 iunie, în Capitală, a a vut loc un veritabil război urban soldat cu morţi şi răniţi prin împuşcare. Au fost incendiate sediile Ministerului de Interne, Poliţiei Capitalei, Televiziunii Române şi SRI. Zeci de autovehicule au fost distruse. Din mulţime erau lansate sticle incendiare de către persoane rămase până în prezent neidentificate. Pe străzi au fost scose tancurile şi unităţile de intervenţie ale Ministerului Apărării şi Ministerului de Interne. Armata a ripostat cu muniţie de război iar din elicoptere se aruncau mii de fiole lacrimogene. Un fum gros acoperea centrul Capitalei.</span></span></span><br /><p style="text-align: justify;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;"><span style="font-size:14;">Represiunea a continuat până în 15 iunie ’90, folosiţi fiind şi minerii din Valea Jiului care au răspuns apelului preşedintelui Ion Iliescu de a “curăţa Capitala de huligani”. </span><span style="font-size:14;">În dimineaţa zilei de 14 iunie 1990, au ajuns în Bucureşti peste 10.000 de mineri, continuând să sosească alte şi alte garnituri. În total, s-au adus aproape 20.000 de mineri, ca o demonstraţie de forţă fără precedent adresată bucureştenilor ce trebuiau cuminţiţi. Ortacii au fost aduşi cu 11 garnituri de tren şi zeci de autobuze. Au fost reţinute 1030 persoane şi au fost emise 165 mandate de arestare.</span><span style="font-size:14;"> </span><span style="font-size:14;">Cei reţinuti au fost duşi la două unităţi militare, la Măgurele şi Băneasa. Unii au fost eliberati dupa 2-9 zile, alţii după detenţii care au durat luni de zile.<span> </span></span><span style="font-size:14;">Au fost rănite 746 persoane şi oficial au fost înregistraţi 6 morţi, din care 4 prin împuşcare. </span><span style="font-size:14;">Reprezentanţii unor asociaţii neguvernamentale susţin că numărul morţilor din acele zile depăşeşte 100. </span></span></span></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;">Apelativul “golani” folosit de ex-preşedintele Iliescu, la adresa protestatrilor din centrul Capitalei a făcut ca demonstraţia maraton să mai fie supranumită şi “Golaniada”. Timp de 52 de zile, manifestanţii din Piaţa Universităţii au protestat paşnic, în zona proclamată “Liberă de neocomunism” şi “Centrul libertăţii şi democraţiei României.</span></span></span><br /><p style="text-align: justify;"></p><span style="font-size:14;"><span style="font-size:medium;"><span style="font-family:Times New Roman;"><a title="Romulus Cristea" href="http://uk.360.yahoo.com/rcristea2002">Romulus Cristea</a></span></span></span><br /><br /></dd><br />Vezi si articolul de la:<br /><a href="http://21decembrie.wordpress.com/">http://21decembrie.wordpress.com</a>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-16647480739718952762008-09-05T06:20:00.000-07:002008-09-05T06:34:07.589-07:00De la Timişoara. Un blog despre revoluţia din 1989<a href="http://mariusmioc.wordpress.com">Marius Mioc</a> din Timişoara a deschis recent un blog dedicat, despre revoluţia română din decembrie 1989. Blogul intitulat "<a href="http://mariusmioc.wordpress.com">Blogul lui Marius Mioc- despre revoluţia din 1989 şi ce a urmat după ea</a>" poate fi accesat la adresa: <a href="http://mariusmioc.wordpress.com">http://mariusmioc.wordpress.com</a>/.<br /><br /><a href="http://21decembrie.files.wordpress.com/2008/09/miocblog.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-106" title="miocblog" src="http://21decembrie.wordpress.com/files/2008/09/miocblog.jpg?w=300" alt="" width="300" height="250" /></a><br /><br />Pe <a href="http://mariusmioc.wordpress.com">blogul lui Mioc</a> găsiţi postate o serie de articole despre revoluţie, recenzii, despre <a href="http://irrd.ro/">Institutul Revoluţiei Române</a>, marturii culese din surse directe, precum şi numeroase fişiere video, audio, plus fotografii document. Secţiunea "<a href="http://mariusmioc.wordpress.com/revolutia-din-timisoara-in-inregistrari-audio-video/">Revoluţia din Timişoara în înregistrări audio-video</a>" conţine câteva zeci de înregistrări în format digital despre evenimentele din decembrie 1989.<br /><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/bvAhJXC-0L0&hl=en&fs=1&color1=0x5d1719&color2=0xcd311b"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/bvAhJXC-0L0&hl=en&fs=1&color1=0x5d1719&color2=0xcd311b" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><br />Pe acelaşi <a href="http://mariusmioc.wordpress.com/revolutia-din-timisoara-in-inregistrari-audio-video/">blog</a> găsiţi de asemenea numeroase <a href="http://21decembrie89.blogspot.com/">repere bibliografice</a> legate de subiectul <a href="http://21decembrie.wordpress.com/">revoluţiei din 1989</a> şi despre <a href="http://21decembrie89.blogspot.com/">evenimentele ulterioare</a> care au avut sau au legătură cu aceasta. <br /><a href="http://romuluscristea.wordpress.com">Citiţi</a> despre acest <a href="http://romuluscristea.wordpress.com">subiect</a> şi pe blogul <a href="http://21decembrie.wordpress.com">Asociaţiei 21 Decembrie</a>, de la adresa:<br /><a href="http://21decembrie.wordpress.com">http://21decembrie.wordpress.com</a>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-45706727603416050212008-08-26T03:44:00.000-07:002008-08-26T04:59:40.808-07:00Recenzie carte "Revolutia 1989" (audio)Recenzie la volumul "Revolutia 1989"/autor:<a href="http://romuluscristea.wordpress.com/">Romulus Cristea</a>, realizata de <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/William_Totok">William Totok</a>, la Europa Libera; 27 decembrie 2006<br /><br /><embed style="width: 400px; height: 80px;" wmode="opaque" bgcolor="#ffffff" type="application/x-shockwave-flash" src="http://audio.xanga.com/mp3embedplayer.swf?c=2&i=2596159&m=8aa1a"></embed><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SLPgOrvhMrI/AAAAAAAADSs/3MxbpDV7kDs/s1600-h/Coperta_111revolutia_1989.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer;" src="http://1.bp.blogspot.com/_AdgeCrGYPCE/SLPgOrvhMrI/AAAAAAAADSs/3MxbpDV7kDs/s400/Coperta_111revolutia_1989.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5238777334426841778" border="0" /></a><div>REVOLUTIA 1989</div><br /><div>Autor: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_Cristea">Romulus Cristea</a>;</div><br /><div>Editura: Romania pur si simplu;<br /></div><br /><div>Prefata: <a href="http://ro.wikipedia.org/wiki/William_Totok">William Totok</a>;<br /><br />ISBN: 973-87007-8-7;<br /><br />Nr. pagini: 330<br /></div><br /><div>Data lansarii: 27 decembrie 2006.<br /><br />Un proiect: <a href="http://21decembrie.wordpress.com/">Asociatia 21 Decembrie</a> & <a href="http://www.sspr.ro/">SSPR</a> & <a href="http://romuluscristea.wordpress.com/">Romulus Cristea</a><br /></div><br /><div></div><br /><div></div>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2248138649125985072.post-53015975078812149102008-05-31T05:55:00.001-07:002008-05-31T05:57:39.393-07:00Apel pentru casarea sentintelor politice<a href="http://romuluscristea.files.wordpress.com/2008/05/art_123491_1.jpg"><img src="http://romuluscristea.wordpress.com/files/2008/05/art_123491_1.jpg?w=300" alt="" width="300" height="300" class="alignnone size-medium wp-image-270" /></a><br /><br />Un apel pentru casarea tuturor sentintelor politice pronuntate de tribunalele din Romania in perioada comunista a fost postat pe Web. Apelul este redactat de istoricul Andrea Varga, din Ungaria, realizatoarea expozitiei itinerante "Printre randuri". Ea subliniaza ca acest demers este cu totul in afara politicii.<br /><br />Apelul poate fi accesat - si semnat - la adresa: <br /><br /><a href="http://www.lorinc.com/sign/">http://www.lorinc.com/sign/</a><br /><br />Reamintim ca Romania este singura tara europeana fosta comunista unde un mare numar de luptatori anticomunisti raman, in acte, inclusiv in cazier, persoane care au incalcat in mod criminal legile Statului. Ale aceluiasi stat care, cu autoritatea celei mai inalte demnitati, aceea de Presedinte, a condamnat crimele comunismului, impotriva caruia s-au ridicat acesti oameni.<br />Foto: <a href="http://www.romanialibera.ro">Romania libera</a><br /><a href="http://www.romanialibera.ro/a123491/apel-pentru-casarea-sentintelor-politice.html">Romania libera online</a>Romulus Cristeahttp://www.blogger.com/profile/10057065051303648679noreply@blogger.com0