miercuri, 17 decembrie 2014

Fotografie din Comitetul Central, din decembrie 1989

22 decembrie 1989, sediul Comitetului Central. In fotografie, apar si eu, in centru, cel cu parul lung. Abia acum câţiva ani, cred ca prin 2007-2008, am aflat de fotografii. Întâmplător, dupa lansarea de carte pe care am avut-o cu Revoluţia 1989, mai mulţi foşti colegi din decembrie '89 m-au căutat. Am avut surpriza să mă caute şi să mă viziteze şi ceilalţi, din partea opusă a baricadei. Nu am mai avut reproşuri, a fost bine că ne-am lămurit.

Fotografie din Comitetul Central, decembrie 1989. Foto: Ion Laurenţiu Fotografie din Comitetul Central, decembrie 1989. Foto: Ion Laurenţiu

Fotografiile au fost realizate de Ion Laurenţiu. Am acum peste o sută de fotografii din acele zile cu mine, împreună cu prietenii, militarii şi alţii care timp de mai bine de o lună am stat in sediul Comitetului Central PCR. In fotografie mai sunt, printre alţii, George Grosu, Ioan Toma (ministru CC-UTC si membru CPEX, sociologul Alin Teodorescu, Radu Bogdan etc.

vineri, 20 decembrie 2013

Program comemorări organizate de SSPR în decembrie 2013

Ceremonialului militar, religios şi de depunere de coroane de flori cu ocazia comemorării a „24 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989” se va desfăşura în Bucureşti, în perioada 20-23 decembrie 2013.
Orarul de începere a ceremonialelor, este următorul:
20 decembrie 2013

Revolutia_Bucuresti_1989_000 
Foto: Arhiva Muzeului Naţional de Istorie

ora 10,00 –Troita –Crematoriul "Cenuşa" Bucureşti:
ora 12.00 - Monumentul din loc. Popeşti –Leordeni- Monumentul Eroilor Martiri Timişoreni
21 decembrie 2013
ora 10.00 -Cimitirul Eroilor Revolutiei
ora 11.30 – Troiţa -Spitalul Colţea
ora 12.30 -Piata Universităţii
ora 13,30 - Sala Dalles - Placa comemorativă
ora 14.00 - Piata Romană - Troiţă

duminică, 19 decembrie 2010

Programul comemorarilor din decembrie 2010

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 (SSPR) organiyează în Bucureşti ceremonii pentru comemorarea revoluţiei românde în pricipalele locuri unde au fost înregistrate victime acum 21 de ani. Programul acţiunilor este următorul:

* 20 decembrie 2010:
Ora 12 - Troiţa de la Popeşti Leordeni;

* 21 decembrie 2010:
Ora 9 - Cimitirul Eroilor Revoluţiei;
Ora 11,30 - Crematoriul Uman Cenuşa;
Ora 12 - Troiţa de la Spitalul Colţea;
Ora 12,15 - Piaţa Universităţii;
Ora 12,30 - Sala Dalles;
Ora 12,45 - Piaţa Romană;

Foto: Imagine din CC-PCR; Editura Sigma-Paris

* 22 decembrie 2010:
Ora 9 - Monumentul pentru cinstire eroilor revoluţiei, din Piaţa Revoluţiei;
Ora 10 - Radiodifuziunea Română;
Ora 11,30 - Troiţa de la Televiziunea Română;
Ora 12 - Troiţa paraşutiştilor de la Televiziunea Română;

* 23 decembrie 2010:
Ora 11 - Monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Henri Coandă - Otopeni

sâmbătă, 19 decembrie 2009

PROGRAM COMEMORATIV pentru 20-23 decembrie 2009-SSPR

Program comemrorativ organizat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor (SSPR)
- 20-23 decembrie 2009 -

20 decembrie 2009

ora 12.00- Troiţa de la  Popeşti-Leordeni

21 decembrie 2009

ora 10.30- Cimitirul Eroilor Revolutiei
ora 11.30- Crematoriu Uman Cenuşa
ora 12.00- Troiţă - Spitalul Colţea
ora 12.15- Piata Universităţii
ora 12.30- Sala Dalles
ora 12.45- Piaţa Romana



22 decembrie 2009

ora 9.00- Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revolutiei-Piata
Revolutiei
ora 10.00-Radiodifuziunea Română
ora 11.30- Televiziunea Româna –Troiţă
ora 12.00- Televiziunea Romana –Troiţa Paraşutiştilor

23 decembrie 2009

ora 10.00- Monumentul Eroilor Jandarmi- Aeroportul Henry Coandă -
Otopeni

Foto: revolutie.ro, sursă neprecizată

luni, 14 decembrie 2009

Trei filme documentare despre revolutia din Timisoara

In cadrul programului "Fimul care doare", derulat de către Societatea "Timişoara" şi Centrul Cultural Francez din Timişoara, joi, 17 decembrie a.c., de la ora 18, vor fi proiectate documentare având ca tema eroii din Banat, dar îndeosebi cei din Timişoara zilelor fierbinţi ale lui decembrie 1989.

Vor rula:

"Ion Monoran" (25 de minute), despre poetul,
revoluţionarul şi jurnalistul trecut în eternitate
în 2 decembrie 1993 - cel care, în 16 decembrie 1989,
a avut ideea opririi tramvaielor în Piaţa "Maria";

Timişoara, 16 decembrie 1989; Foto: Arhiva Memorialul Revolutiei
"Timisoara vs. Ceauşescu" (50 de minute), despre
Revoluţia timişoreana de acum 20 de ani;

"Un spaţiu însetat de libertate" (45 de minute), despre
rezistenta anticomunista din Muntii Banatului, protestele
studenţeşti din Timişoara anului 1956 şi acel
Decembrie eliberator din 1989.

Toate cele trei documentare sunt realizate de către Lucia Hossu Longin.

Proiecţiile au loc la sediul Societăţii "Timişoara", str. J. W. Goethe, nr. 2 (lângă bustul Regelui Ferdinand din Piaţa Victoriei).

marți, 1 decembrie 2009

O poveste despre libertate, de Andrea Varga


Istoricul maghiar Andrea Varga, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România prezintă, într-o nouă expoziţie documentară de curând inaugurată, documente şi fotografii despre istoria recentă a ţărilor est-europene. Mai precis, expoziţia intitulată " O poveste despre libertate" documentează evenimentele care au avut loc acum 20 de ani, la căderea Cortinei de Fier.



"Soarta şi libertatea noastră nu sunt independente de cele ale celorlalţi nici în spaţiu, nici în timp: nici în România, nici în Europa, dar nici acum şi nici în istoria viitorului”, a declarat istoricul Andrea Varga despre această expoziţie, citată de jurnalistul Daniel Tronaru.Fotografiile şi documentele inedite prezentate publicului în cadrul expoziţiei, provin, în principal, din arhivele principalelor instituţii europene şi a postului de radio Europa Liberă.

 "1989 a fost anul în care popoarele din estul Europei şi-au câstigat libertatea, negând oranduirea social-politică de tip bolsevic. Despre această lupta şi despre solidaritatea, de la acea vreme, dintre Estul si Vestul Europei povesteşte, tuturor cetăţenilor liberi ai Uniunii Europene, expoziţia recent inagurată la sediul Reprezentantei UE la Bucureşti", a spus Varga.
 Expoziţia va fi deschisă între orele 10 şi 18, de luni până duminică, până la sfârşitul lunii februarie 2010,  la Centrul de Informare de la parterul Reprezentanţei Comisiei Europene.
La vernisaj au fost prezenţi şi au rostit discursuri  comisarului european Leonard Orban, Excelenţa Sa ambasadorul Suediei, Mats Aberg; ES ambasadorul Austriei, Martin Eithinger; Andrea Varga; Niculae Idu; Radu Filipescu şi publicistul Josef Klein-Medeşan.



La cerere, este posibilă vizitarea expozitiei beneficiind de explicaţiile unui ghid. 
Adresa:
Representation of the European Commission in Romania
Str. Vasile Lascar 31, sector 2, 020492 Bucharest
telefon: 00 40 21 203 54 45
fax: 00 40 21 316 88 08

** Andrea Varga a venit  la Bucuresti în urma cu 12 ani cu o bursă Soros, ocupîndu-se cu studierea dosarelor la Arhivele Naţionale dar şi în alte arhive. A semnat zece filme documentare, a editat sau co-editat patru volume de documente şi a realizat mai multe expoziţii. Prima expoziţie, "Printre rînduri" a fost inaugurata în 2006, la Budapesta şi Bucureşti.

sâmbătă, 19 septembrie 2009

Chitac eliberat pentru trei luni, Stanculescu reincarcerat


Curtea Militară de Apel a decis, vineri, ca Mihai Chiţac să fie eliberat din penitenciar, pentru trei luni, din motive medicale, iar Victor Athanasie Stănculescu să fie reîncarcerat, măsură survenită surprinderii lui , de către jurnalişti, la un cazinou.

Curtea Militară de Apel Bucureşti a hotărât, vineri, eliberarea din penitenciar, pentru o perioadă de trei luni a lui Mihai Chiţac, din motive medicale, admiţând astfel cererea acestuia de prelungire de la o lună la trei luni a măsurii de punere în libertate provizorie. Magistraţii au respins recursul făcut de procurori la decizia din iunie a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti de punere în libertate, a transmis Mediafax.

 Victor Stanculescu si Mihai Chitac; Foto: Mediafax
Potrviit deciziei magistraţilor, în cazul lui Mihai Chiţac "se admite recursul condamnatului inculpat, casează în parte sentinţa Tribunalului Militar Teritorial care îl priveşte pe acesta, dar, doar cu referire la perioada de întrerupere a executării pedepsei, iar în rejudecare pe fond dispune întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni începând de la efectiva punere în libertate a condamnatului inculpat, în cazul în care acesta nu este arestat în altă cauză".

Totodată, în cazul lui Victor Athanasie Stănculescu, magistraţii militari au dispus reîncarcerarea acestuia, admiţând astfel recursul făcut de procurori la decizia de eliberare pentru un an din motive medicale.

Potrivit deciziei magistraţilor, "se admite recursul Parchetului Tribunalului Militar Teritorial, se casează decizia 19/2009 a Tribunalului Militar Teritorial, iar rejudecând pe fond se respinge ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei a inculpatului Victor Athanasie Stănculescu".

Deciziile în cazul celor doi sunt definitive.

Avocatul fostului general Victor Athanasie Stănculescu, Alice Drăghici, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că nu se va prezenta cu cel pe care l-a apărat la penitenciar pentru reîncarcerarea acestuia şi că instanţa Curţii Militare de Apel trebuie, din punct de vedere procedural, să emită un nou mandat de executare a pedepsei pe numele lui Stănculescu şi care să figureze cu data de vineri.

Apărătorul a arătat că, altfel, Stănculescu s-ar prezenta degeaba la poarta penitenciarului şi că reîncarcerarea propriu-zisă nu se poate face decât după ce Curtea de Apel Militară va transmite acest document la locul de detenţie al fostului general.

Foto: Mediafax

joi, 10 septembrie 2009

CNSAS a trimis in instanta dosarele a peste 100 revolutionar care au colaborat cu Securitatea

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a făcut publică lista cu o parte din beneficiarii Legii Recunoştinţei şi care au fost identificaţi drept colaboratori ai Securităţii. Cele peste o sută de persoane care în momentul de faţă au calitatea de revoluţionari dobândită în baza Legii 341 din 2004, prin care au fost preschimbate certificatele de revoluţionar, au dat, conform prevederilor legale, declaraţii pe propria răspundere că nu au colaborat cu organele securităţii statului şi nu au fost angajate în acţiuni de represiune. CNSAS a descoperit însă că aceste declaraţii nu sunt conforme cu realitatea, şi au trimis dosarele revoluţionarilor-colaboratori ai DSS în instanţă. Din 1990 şi pînă în prezent, toate aceste persoane au obţinut beneficii importante de pe urma calităţii de revoluţionar.




"Sunt foarte multi revolutionari trimisi de catre CNSAS in instanta, ii scoteau baietii de la Securitate si ii bagau printre demonstranti la Revolutie. Generalii de Securitate si de Miliţie de atunci au luat grade si nimeni nu mai sufla nimic. Toate avantajele obtinute de revolutionari au fost o ticălosie fără margini. Au profitat si de pe urma regimului comunist şi de pe urma noului regim", a declarat Mircea Dinescu, citat de Ziua.



"Şi-au turnat colegii în faţa organelor de represiune comunistă, au avut nume de cod şi angajament sau au lucrat direct în structurile operative ale Securitatii, iar dupa 1989 au aparut in fata opiniei publice cu certificat de revolutionar. ZIUA va prezinta, in exclusivitate, cazul a peste o suta de astfel de persoane care au fost trimise in instanta de catre Colegiul CNSAS din cauza legaturilor stranse pe care le-au avut cu vechi­le structuri de opresiune. In tot acest timp, au beneficiat fara rusine de avantajele legii oferite pentru cei care au luptat in timpul Revolutiei", se menţioneză într-un material documentat de ziariştii de la Ziua.




Articol apărut în Ziua din 10 septembrie 2009


Secu­ristii - revoluţionari au fost descoperiţi de CNSAS dupa doi ani de căutari prin dosare. Şi sunt deocamdată, doar o parte. Probe­le cu mii de pagini de turnatorii si "fapte de arme" ale colaboratorilor Direcţiei Securităţii Statului pot fi consultate la Curtea de Apel Bucuresti. Acum urmeaza ca Justitia să se pronunte.



* Lista parţială cu numele revolutionarilor ale căror dosare au fost trimise în instanţă de către Colegiul CNSAS:
Aanei Gheorghe, Acsan Ion, Aldescu Constantin, Ambrozi Marian, Antal Iosif Adrian, Baciu Calin Tudorel, Baciu Mircea, Badea Marius, Balaceanu Ioan, Balteanu Nicolai - Ahile, Balteanu Fag Dan Florin, Barbat Vasile, Bardas Mihai Horia, Beganu Stelian, Bizau Vasile, Bizga Marian, Bogdan Marilena, Boncea Vasile, Boncu Constantin, Borcanescu Nicolae Eugen, Budu Florian, Burbea-Milescu Iuliu-Aurelian, Burlacu Mihai, Butiurca Petru, Buzgau Pavel, Calota Gheorghe, Cazan Liviu, Chirciu Ionel, Clincea Alexandru, Coca Constantin, Coman Petre, Costef Florian, Cretu Antoniu Octavian, Cristian Ion, Danaila Danut, Dediu Ioan, Dendrino Horatiu Galaction, Dinescu Alfred, Dobre Jenica, Dobre Aurel, Dobrovolschi Eugen Elemer, Dragan Luca, Dumitrache Virgiliu, Duret Florin Stelica, Enache Constantin, Faida Ioan, Fanu Dorel, Firimita Marian, Florea Adrian, Garofa Ion, Gera Tiberiu, Gherman Emil, Gozutok Mariana Adriana, Gurgui Dumitru, Halas Vasile, Horga Ioan, Hota Ionel, Hutter Gabriel George Doru, Iancu Marin, Ifrim Ioan, Ionescu Haralambie Viorel, Ionescu Adrian, Ionica Nicolae, Itu Ion, Iuga Gheorghe, Jakafabi Sandor Attila, Klein Hans, Maicher Iuliu, Macelaru Marian, Marculescu Aurel, Mihail Stefan, Militaru Dan Mircea, Mioc Adrian, Munteanu Vasile, Munteanu Octavian, Nemedi Emeric, Nita Niculae, Nita Oprea, Popescu Dumitru, Popovici Ileana, Rudeanu Mihail Nicolae, Sarnachi Elena, Tarlungeanu Silvia, Tudor Valentin, Zahan Ioan Danut.

marți, 21 aprilie 2009

La 20 de ani de la revolutie. Sunt cautati martorii

Am primit, în decembrie anul trecut, un e-mail de la dl Jean Constantinescu. Cunoşteam numele dânsului din cu totul alte împrejurari, mai degrabă profesionale, fără să-mi închipui vreodată că ar exista legături cu preocupările mele privind cercetarea evenimentelor şi arhivelor referitoare la revoluţie şi evenimentele post-decembriste.

Conţinutul scrisorii era următorul: „Dacă mai interesează pe cineva, aş putea descrie evenimente şi împrejurări interesante la care am fost martor. Mărturisesc că intervenţia mea de acum este un pic interesată: una din fotografiile postate de către d-voastră, probabil preluată din albumul editurii Denoel, mă prezintă alături de două doamne. Una din ele, aceea puţin mai vârstnică, sau poate ambele, mi-au salvat atunci viaţa şi, în ciuda unor eforturi, nu am reuşit până acum să le identific. Aţi putea să mă ajutaţi în vreun fel?”. Ca să fie mai clar, dl Constantinescu se referea la o fotografie surprinsă în fostul Comitet Central PCR care înfăţişa o persoană grav rănită prin împuşcare, plină de sânge, stând culcată pe o canapea. De-o parte şi de alta a rănitului, două femei.


Jean Constantinescu, rănit prin împuşcare, în sediul CC-PCR

După câteva zile am primit şi o declaraţie, dată de dl Constantinescu, în faţa procurorilor militari. O declaraţie luată de Parchet, la aproape 20 de ani de la revoluţie. Şi nu era vorba de un simplu memoriu, al unui participant la revoluţie, ci o descriere a evenimentelor , relatată, se pare, de prima persoană împuşcată în sediul CC-PCR. Şi mai interesant: Jean Constantinescu sosise în clădirea asediată "la invitaţia lansată la TV de către domnul Ion Iliescu unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC".

Ca să scurtez, rugamintea dlui Jean Constantinescu este una simpla: doreşte să afle cine sunt persoanele care i-au stat alături, după împuşcare şi când starea sa devenise critică. Pierduse o cantitate însemnată de sânge, transportarea la spital a întârziat ore şi ore. Mult după miezul nopţii, după ce fusese transportat în subsol alături de alţi zeci de răniţi, dar şi morţi, tot una din doamanele care i-au stat alături a reuşit să găseasca un taxi pentru al transporta la Spitalul de Urgenţă. Au urmat alte evenimente pe care vă las să le descoperiţi citind declaraţia dlui Jean Constantinescu.

Cei care cunosc identitatea celor două doamne care au stat alături de dl Constantinescu sunt rugaţi să sune la mobil-0721 288 362 (Romulus Cristea) sau să posteze un comentariu la acest articol, fie să scrie un e-mail la adresa: romulus.cristea@gmail.com.

Domnul Jean Constantinescu doreşte să le mulţumesca celor două doamne pentru că, afirmă dânsul, i-au salvat viaţa: "Nu ştiu ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă nu erau alături cele două persoane. Ajunsesem în stare de inconştienţă, pierdusem o cantitate mare de sânge şi dacă nu mă transportau la spital, cu siguranţă soarta mea ar fi fost alta"

Declaraţia dlui Jean Constantinescu dată în faţa procurorilor militari, în legătură cu evenimentele din 22 decembrie 2008:

Declaraţie privind împrejurările în care am participat şi am fost rănit în fostul CC al PCR, la Revoluţia din 22 decembrie 1989
Subsemnatul Jean Constantinescu, născut în data de 5 martie 1946 în comuna Stoeneşti judeţul Argeş, legitimat cu CI seria RR nr. 4188xx, CNP XXXX, domiciliat în str. Ioan Caragea – Vodă nr.xx, sectorul 1, Bucureşti, declar următoarele:
In ziua de 22 decembrie 1989 la orele 14:00 - 14:15, m-am reîntors acasă, în strada Semilunei din cartierul Armenească, de la manifestaţiile de stradă. Soţia şi vecina de apartament mi-au relatat despre invitaţia lansată la TV de către domnul Ion Iliescu unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC. Mi-am amintit de prelegerea domniei sale de prin anii 1987-88 la o conferinţă de la Politehnica din Bucureşti. M-am gîndit ca în împrejurarile acelea, menţinerea în funcţiune a sistemului energiei electrice, adus deja într-o stare critică, putea fi o problemă pentru succesul Revoluţiei, iar experienţa mea ar putea fi de folos. (...)

Am reuşit să intru în sediu pe la intrarea de S-E, între orele 14:30 – 15:00, cu oarecare greutate şi riscuri. Clădirea părea în stare de asediu iar în jurul ei se formase un „no-man’s land”. Nimeni nu ştia de dl Iliescu şi nici de întilnirea de la orele 17, au mai venit cîteva persoane, am fost duşi succesiv în mai multe încăperi, la etaje diferite, pentru ca în final să ne strîngem într-o sală de şedinţe cu o masă ovală, la etajul IV, din aripa stîngă a clădirii, în faţa palatului regal. Pe la orele 17:30 se adunaseră 40-50 persoane, în mare parte necunoscute mie. In timp ce se primeau mesaje ameninţătoare, despre apa otrăvită etc., încercam să-mi dau seama cine sînt specialiştii din jurul meu(...)

Cu totul pe neaşteptate, pe la orele 17:45, atmosfera destul de destinsă a fost brusc curmată de împuşcături de foc automat, care mie mi s-a parut intens. Am fost atunci sigur că ricoşează gloanţe printre noi. Ulterior, privind din stradă clădirea, m-au mirat puţinele urme de gloanţe din jurul ferestrelor şi am ajuns la înţelegerea că răpăiala aceea intensă a fost în mare parte simulată. [Am mai realizat că tragerile au debutat atunci cînd mulţimea devenise nemulţumită de ce auzea şi vedea la balcon]. După un moment de derută, cineva a fost rugat să stingă lumina şi sala s-a golit în grabă prin cele doua uşi către coridorul dinspre curtea interioară. Cred ca am fost singurul rămas în întunericul din încapere(...)
După a doua sau a treia apariţie la marginea ferestrei, nu îndeajuns de precaute, deşi mă aflam în întuneric, am fost doborît de o lovitură puternică. Foarte probabil, s-a tras cu armă automată cu vizare în infraroşu şi am fost, dacă nu întîiul, oricum între primii răniţi după fuga Ceauşeştilor. Socul a fost atît de puternic încît la început am crezut că am fost lovit în piept, mortal. Dezmeticindu-mă puţin, mi-am dat seama că durerea venea din braţul drept şi că acesta fusese practic secţionat la nivelul antebraţului. M-am tîrît cu greutate pînă la una din uşi şi am reuşit s-o deschid (...)

Continuarea declaraţiei (forma integrală, nemodificată) şi alte amănunte deosebit de interesante puteţi citi pe blogul lui Romulus Cristea, în articolul "Căutări, după 20 de ani", la adresa: http://romuluscristea.wordpress.com

* Puteti afla şi alte amănunte despre acest caz accesând:

http://21decembrie.wordpress.com

Foto: Business Magazin, Mediafax şi Editura Dënoel