Chitac eliberat pentru trei luni, Stanculescu reincarcerat

Curtea Militară de Apel a decis, vineri, ca Mihai Chiţac să fie eliberat din penitenciar, pentru trei luni, din motive medicale, iar Victor Athanasie Stănculescu să fie reîncarcerat, măsură survenită surprinderii lui , de către jurnalişti, la un cazinou.

Curtea Militară de Apel Bucureşti a hotărât, vineri, eliberarea din penitenciar, pentru o perioadă de trei luni a lui Mihai Chiţac, din motive medicale, admiţând astfel cererea acestuia de prelungire de la o lună la trei luni a măsurii de punere în libertate provizorie. Magistraţii au respins recursul făcut de procurori la decizia din iunie a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti de punere în libertate, a transmis Mediafax.

 

Potrviit deciziei magistraţilor, în cazul lui Mihai Chiţac "se admite recursul condamnatului inculpat, casează în parte sentinţa Tribunalului Militar Teritorial care îl priveşte pe acesta, dar, doar cu referire la perioada de întrerupere a executării pedepsei, iar în rejudecare pe fond dispune întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni începând de la efectiva punere în libertate a condamnatului inculpat, în cazul în care acesta nu este arestat în altă cauză".

Totodată, în cazul lui Victor Athanasie Stănculescu, magistraţii militari au dispus reîncarcerarea acestuia, admiţând astfel recursul făcut de procurori la decizia de eliberare pentru un an din motive medicale.

Potrivit deciziei magistraţilor, "se admite recursul Parchetului Tribunalului Militar Teritorial, se casează decizia 19/2009 a Tribunalului Militar Teritorial, iar rejudecând pe fond se respinge ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei a inculpatului Victor Athanasie Stănculescu".

Deciziile în cazul celor doi sunt definitive.

Avocatul fostului general Victor Athanasie Stănculescu, Alice Drăghici, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că nu se va prezenta cu cel pe care l-a apărat la penitenciar pentru reîncarcerarea acestuia şi că instanţa Curţii Militare de Apel trebuie, din punct de vedere procedural, să emită un nou mandat de executare a pedepsei pe numele lui Stănculescu şi care să figureze cu data de vineri.

Apărătorul a arătat că, altfel, Stănculescu s-ar prezenta degeaba la poarta penitenciarului şi că reîncarcerarea propriu-zisă nu se poate face decât după ce Curtea de Apel Militară va transmite acest document la locul de detenţie al fostului general.

Foto: Mediafax

La 20 de ani de la revolutie. Sunt cautati martorii

Am primit, în decembrie anul trecut, un e-mail de la dl Jean Constantinescu. Cunoşteam numele dânsului din cu totul alte împrejurari, mai degrabă profesionale, fără să-mi închipui vreodată că ar exista legături cu preocupările mele privind cercetarea evenimentelor şi arhivelor referitoare la revoluţie şi evenimentele post-decembriste.

Conţinutul scrisorii era următorul: „Dacă mai interesează pe cineva, aş putea descrie evenimente şi împrejurări interesante la care am fost martor. Mărturisesc că intervenţia mea de acum este un pic interesată: una din fotografiile postate de către d-voastră, probabil preluată din albumul editurii Denoel, mă prezintă alături de două doamne. Una din ele, aceea puţin mai vârstnică, sau poate ambele, mi-au salvat atunci viaţa şi, în ciuda unor eforturi, nu am reuşit până acum să le identific. Aţi putea să mă ajutaţi în vreun fel?”. Ca să fie mai clar, dl Constantinescu se referea la o fotografie surprinsă în fostul Comitet Central PCR care înfăţişa o persoană grav rănită prin împuşcare, plină de sânge, stând culcată pe o canapea. De-o parte şi de alta a rănitului, două femei.

Jean Constantinescu, rănit prin împuşcare, în sediul CC-PCR

După câteva zile am primit şi o declaraţie, dată de dl Constantinescu, în faţa procurorilor militari. O declaraţie luată de Parchet, la aproape 20 de ani de la revoluţie. Şi nu era vorba de un simplu memoriu, al unui participant la revoluţie, ci o descriere a evenimentelor , relatată, se pare, de prima persoană împuşcată în sediul CC-PCR. Şi mai interesant: Jean Constantinescu sosise în clădirea asediată "la invitaţia lansată la TV de către domnul Ion Iliescu unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC".

Ca să scurtez, rugamintea dlui Jean Constantinescu este una simpla: doreşte să afle cine sunt persoanele care i-au stat alături, după împuşcare şi când starea sa devenise critică. Pierduse o cantitate însemnată de sânge, transportarea la spital a întârziat ore şi ore. Mult după miezul nopţii, după ce fusese transportat în subsol alături de alţi zeci de răniţi, dar şi morţi, tot una din doamanele care i-au stat alături a reuşit să găseasca un taxi pentru al transporta la Spitalul de Urgenţă. Au urmat alte evenimente pe care vă las să le descoperiţi citind declaraţia dlui Jean Constantinescu.

Cei care cunosc identitatea celor două doamne care au stat alături de dl Constantinescu sunt rugaţi să sune la mobil-0721 288 362 (Romulus Cristea) sau să posteze un comentariu la acest articol, fie să scrie un e-mail la adresa: romulus.cristea@gmail.com.

Domnul Jean Constantinescu doreşte să le mulţumesca celor două doamne pentru că, afirmă dânsul, i-au salvat viaţa: "Nu ştiu ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă nu erau alături cele două persoane. Ajunsesem în stare de inconştienţă, pierdusem o cantitate mare de sânge şi dacă nu mă transportau la spital, cu siguranţă soarta mea ar fi fost alta"

Declaraţia dlui Jean Constantinescu dată în faţa procurorilor militari, în legătură cu evenimentele din 22 decembrie 2008:

Declaraţie privind împrejurările în care am participat şi am fost rănit în fostul CC al PCR, la Revoluţia din 22 decembrie 1989
Subsemnatul Jean Constantinescu, născut în data de 5 martie 1946 în comuna Stoeneşti judeţul Argeş, legitimat cu CI seria RR nr. 4188xx, CNP XXXX, domiciliat în str. Ioan Caragea – Vodă nr.xx, sectorul 1, Bucureşti, declar următoarele:
In ziua de 22 decembrie 1989 la orele 14:00 - 14:15, m-am reîntors acasă, în strada Semilunei din cartierul Armenească, de la manifestaţiile de stradă. Soţia şi vecina de apartament mi-au relatat despre invitaţia lansată la TV de către domnul Ion Iliescu unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC. Mi-am amintit de prelegerea domniei sale de prin anii 1987-88 la o conferinţă de la Politehnica din Bucureşti. M-am gîndit ca în împrejurarile acelea, menţinerea în funcţiune a sistemului energiei electrice, adus deja într-o stare critică, putea fi o problemă pentru succesul Revoluţiei, iar experienţa mea ar putea fi de folos. (...)

Am reuşit să intru în sediu pe la intrarea de S-E, între orele 14:30 – 15:00, cu oarecare greutate şi riscuri. Clădirea părea în stare de asediu iar în jurul ei se formase un „no-man’s land”. Nimeni nu ştia de dl Iliescu şi nici de întilnirea de la orele 17, au mai venit cîteva persoane, am fost duşi succesiv în mai multe încăperi, la etaje diferite, pentru ca în final să ne strîngem într-o sală de şedinţe cu o masă ovală, la etajul IV, din aripa stîngă a clădirii, în faţa palatului regal. Pe la orele 17:30 se adunaseră 40-50 persoane, în mare parte necunoscute mie. In timp ce se primeau mesaje ameninţătoare, despre apa otrăvită etc., încercam să-mi dau seama cine sînt specialiştii din jurul meu(...)

Cu totul pe neaşteptate, pe la orele 17:45, atmosfera destul de destinsă a fost brusc curmată de împuşcături de foc automat, care mie mi s-a parut intens. Am fost atunci sigur că ricoşează gloanţe printre noi. Ulterior, privind din stradă clădirea, m-au mirat puţinele urme de gloanţe din jurul ferestrelor şi am ajuns la înţelegerea că răpăiala aceea intensă a fost în mare parte simulată. [Am mai realizat că tragerile au debutat atunci cînd mulţimea devenise nemulţumită de ce auzea şi vedea la balcon]. După un moment de derută, cineva a fost rugat să stingă lumina şi sala s-a golit în grabă prin cele doua uşi către coridorul dinspre curtea interioară. Cred ca am fost singurul rămas în întunericul din încapere(...)
După a doua sau a treia apariţie la marginea ferestrei, nu îndeajuns de precaute, deşi mă aflam în întuneric, am fost doborît de o lovitură puternică. Foarte probabil, s-a tras cu armă automată cu vizare în infraroşu şi am fost, dacă nu întîiul, oricum între primii răniţi după fuga Ceauşeştilor. Socul a fost atît de puternic încît la început am crezut că am fost lovit în piept, mortal. Dezmeticindu-mă puţin, mi-am dat seama că durerea venea din braţul drept şi că acesta fusese practic secţionat la nivelul antebraţului. M-am tîrît cu greutate pînă la una din uşi şi am reuşit s-o deschid (...)

Continuarea declaraţiei (forma integrală, nemodificată) şi alte amănunte deosebit de interesante puteţi citi pe blogul lui Romulus Cristea, în articolul "Căutări, după 20 de ani", la adresa: http://romuluscristea.wordpress.com

* Puteti afla şi alte amănunte despre acest caz accesând:

http://21decembrie.wordpress.com

Foto: Business Magazin, Mediafax şi Editura Dënoel

Altercatie intre politisti si manifestanti la Chsinau

Ceea ce s-a intamplat azi la Chisinau, seamana, intr-adevar la dimenisiune ceva mai mica cu ceea ce s-a intamplat in decembrie 1989, la Bucuresti.
Circa 10.000 de manifestanti (40.000 dupa alte surse din Chisinau) au iesit pe strazile din Chisinau contestand alegerile si acuzand comunistii de frauda. Altercatiile dintre politisti si manifestanti s-au soldat cu cel putin 40 de raniti si o persoana decedata.
Protestatarii cer guvernantilor sa organizeze noi alegeri parlamentare.

Postat pe Youtube de videounimedia

Fortele de ordine au folosit gaze lacrimogene si tunuri cu apa impotriva protestatarilor care, se pare, au incendiat cateva incaperi din sediile Parlamentului si Presedentiei, unde de altfel au si reusit sa patrunda.
In tot acest timp, televiziunea de stat din Republica Moldova a transmis emiuni de divertisment, spectacole de circ si concerte de jazz. Oficialii de la Chisinau au afirmat ca demonstratiile au o latura "criminala" unii dintre ei facand referiri la tulburarea ordinii de stat. Alte declaratii explicative nu au fost din partea autoritatilor depasite, se pare, de amploarea protestelor de strada.
Cititi despre acelasi subiect si la http://21decembrie.wordpress.com

Preschimbarea certificatelor de revolutionar, pana la 30 aprilie

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor a anunţat termenul limită pentru primirea solicitărilor privind preschimbării certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionar. Data limită este 30 aprilie 2009.
Informaţii suplimentare puteţi găsi pe blogul Asociaţia 21 Decembrie 1989; http://21decembrie.wordpress.com/

Legea recunoştinţei sau Legea nr.341 din 2004 o găsiţi publicată în Monitorul Oficial nr.190 din 26 martie 2009.

19 ani de la Revolutie - Programul evenimentelor comemorative

Primaria Timisoara, impreuna cu asociatiile timisorene de revolutionari, a definitivat programul evenimentelor comemorative, la implinirea a 19 ani de la Revolutia din decembrie 1989. Iata programul complet, pe zile si ore:

15 decembrie
Orele 15,00-19,00: Cupa Memorialul Revolutiei la fotbal (preliminarii, la Sala de sport Buzias).

16 decembrie
Orele 10,30: vernisajul expozitiilor de pictura, grafica, metaloplastie executate de elevi din Judetul Timis, in cadrul concursului 19 ani de la Revolutia din 1989 (in holul cu oglinzi al Operei);
Orele 11,00: lansare de carte ALTAR 1989 - Primul pas (in holul cu oglinzi al Operei);
Orele 11,30: premierea elevilor participanti la concursul de istorie, grafica si metaloplastie (in holul cu oglinzi al Operei);
Orele 13,00-21,00: Cupa Memorialul Revolutiei la fotbal (semifinale si finale, la Sala de sport Buzias).
Orele 14,00: sedinta festiva a Consiliului Local Timisoara (in sala de sedinte a Consiliului Local si Primariei Timisoara);
Orele 16,00: spectacol festiv dedicat implinirii a 19 ani de la inceputului Revolutiei Romane din 1989 la Timisoara, sustinut de Palatul Copiilor Timisoara (sala Operei);
Orele 17,30: moment de aducere aminte si aprinderea candelelor, de catre tinerii Timisoarei, moment de reculegere pentru cei care si-au jertfit viata pentru libertatea noastra (Piata Victoriei, in fata Operei). De la Catedrala Mitropolitana, o familie in costume nationale romanesti va aduce flacara cu care se va aprinde, ca in fiecare an, Crucea formata cu 100 de candele rosii, in spatiul din fata Operei;
Orele 18,00: Proiectie de filme documentare in Piata Victoriei;

17 decembrie
Orele 10,00: slujba de pomenire a eroilor martiri la Catedrala Mitropolitana Timisoara;
Orele 11,00: prezentarea volumului VI al procesului de la Timisoara, la ora 11,00, la sediul Memorialului Revolutiei;
Orele 11,00: autobuz de la RATT, in fata Catedralei pentru transportul participantilor pe circuit;
Orele 12,00: deplasare la Biserica Martirilor Timisoara;
Orele 12,30 - recviem pentru eroii martiri;
Orele 13,00 - depunere de coroane la Biserica Martirilor;
Orele 13,30 - deplasare la Cimitirul Eroilor Martiri din Timisoara;
Orele 14,00 - parastas la Cimitirul Eroilor Martiri din Timisoara;
Orele 14,30 - depunere de coroane la Cimitirul Eroilor Martiri din Timisoara;
Orele 17,00 - concert aniversar de muzica sacra la Catedrala Mitropolitana Timisoara;
Orele 19,00 - Spectacolul Messa di Gloria la Opera Romana din Timisoara.

18 decembrie
Orele 10,00: Membrii Asociatiei Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 Timisoara vor participa la un pelerinaj organizat de Primaria Timisoara, la monumentele Eroilor Revolutiei, cu plecare din fata Primariei (depuneri de coroane, rugaciuni si colinzi, aprindere de lumanari la monumentele ridicate in memoria timisorenilor cazuti in Revolutia din Decembrie 1989).

In memoriam - veghe cu lumanari pe treptele Catedralei. Sunt invitati elevi si studenti sa aprinda o lumanare si sa participe la Programul de colinzi in memoria eroilor Revolutiei.

Orele 11,00: Sala de Consiliu a Primariei Municipiului Timisoara - Prezentarea portalului - Str. Emanuil Ungureanu

19 decembrie
Urmasii Eroilor Revolutiei si membrii Memorialului Revolutiei vor face o deplasare la Bucuresti, la Crematoriul Cenusa, si la Popesti-Leordeni, locurile unde au fost arse si aruncate cadavrele martirilor disparuti in Revolutie. In aceste locuri de martiraj vor fi depuse coroane de flori si se vor aprinde lumanari. Actiunea se va face impreuna cu revolutionarii din asociatiile revolutionare din Bucuresti.

20 decembrie
Ora 13,00: marcarea momentului devenirii Timisoarei ORAS LIBER (sirenele vor suna timp de 3 minute);

Bucuresti: Pe urmele martirilor si a cenusii eroilor timisoreni disparuti in Revolutie. Se vor depune coroane, se vor spune rugaciuni, colinzi si se vor aprinde lumanari in Piata Universitatii, Piata Revolutiei (monument), Crematoriul Cenusa, Cimitirul Eroilor Bucuresti, monumentul si gura de canal de la Popesti-Leordeni, unde se va oficia si o slujba religioasa.

21 decembrie
Orele 19,00: concert aniversar oferit de Primaria Municipiului Timisoara. Din program: Filarmonica Banatul acompaniata de 6 chitaristi, intr-un spectacol de exceptie (intrarea libera, sala de spectacole a Filarmonicii Banatul).

23 decembrie
Orele 19,00: impartirea luminii de la Bethleem si concert, la Filarmonica Banatul.

Asociatia ALTAR va distribui, in perioada 8-22 decembrie, pliante color cu CD documentar si va organiza o expozitie itineranta cu fotografii despre Revolutie, in scoli din Timisoara. De asemenea, va participa la depuneri de coroane de flori, in data de 17 decembrie, la Cimitirul Eroilor din Timisoara.

Asociatia Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 Timisoara anunta ca, in perioada 16-22 decembrie, Memorialul Revolutiei este deschis zilnic, intre orele 8,00-16,00 (se pot viziona expozitiile permanente de fotografii, precum si filme despre Revolutie).

Asociatia ALTAR invita pe toti cei care se simt apropiati sufleteste de acele zile marcate de solidaritate si durere, sa participe la programul aniversar si comemorativ de la Timisoara, din perioada 16-22 decembrie 2008. Totodata, cu acest prilej, timisorenii sunt rugati sa sprijine asociatia - in anul 2009- prin idei si propuneri, in pregatirea unui program aniversar si comemorativ pe masura importantei Aniversarii a 20 de ani de la Revolutie, in amintirea sacrificiului copiilor Timisoarei, a demnitatii si curajului Primului Oras Liber de comunism al Romaniei.

Ziua de 17 decembrie 2008 este declarata zi de doliu pe raza Municipiului Timisoara. Toate institutiile si autoritatile publice de pe raza orasului sunt obligate ca in ziua comemorarii sa arboreze drapelul de stat al Romaniei in berna.

Informaţii şi foto: portalul Timisoaraazi.ro

Fototeca online a comunismului romanesc

Fototeca online a comunismului românesc reprezintă cea mai mare bază de date online cu fotografii din timpul comunismului din România. Fototeca online este accesibilă (din 11 decembrie a.c.) pe site-urile web ale Arhivelor Naţionale (www.arhivelenationale.ro) şi Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului- IICC(www.crimelecomunismului.ro), cu titlu gratuit, oricărui utilizator internet. Fototeca online a comunismului românesc reprezintă un proiect comun al Arhivelor Naţionale ale României şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.

Foto 1: N. Ceauşescu, Constantin Agiu, P. Constantinescu-Iaşi şi Gh. Apostol la primirea Armatei Roşii. (Bucureşti-Colentina, 30 august 1944) (30.08.1944); Sursa:Fototeca online a comunismului românesc; cod 19/1944
Cele două instituţii şi-au propus identificarea, prelucrarea, sistematizarea şi punerea la dispoziţie a resurselor fotografice aflate în depozitele ANR, indiferent de formatul lor, create în/despre perioada regimului comunist în România, în scopul folosirii lor pentru realizarea unei baze de date online, gratuite, pentru toţi utilizatorii de internet.
Arhivele Naţionale au furnizat sursele fotografice din propriile fonduri arhivistice, indiferent de formatul acestora (fotograme alb – negru şi color, pe suport de hârtie, sticlă ş.a.), care privesc perioada regimului comunist în România. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a prelucrat (prin fotocopiere, scanare, foto digital etc.) fotografiile relevante pentru perioada comunistă şi a finanţat realizarea motorului de căutare, special constituit în acest sens, şi a bazei de date.

Foto 2: Imagine de la prezidiul Congresului al XIII-lea al P.C.R. (noiembrie 1984); Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota: 1/1984;

Pentru început, vor fi disponibile aproximativ 1500 de fotografii, ulterior numărul acestora extinzându-se până la 10 000. Acestea provin din fondul Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi din alte fonduri ale instituţiilor/organizaţiilor statului comunist. Cea mai importantă arhivă fotografică din perioada comunistă păstrată în depozitele ANR este cea a fostului Institut de Istorie a Partidului (Institutul de Studii Istorice şi Social Politice). Fotografiile reprezintă diferite evenimente din timpul regimului comunist, din perioada 1945-1989, precum: intrarea Armatei Roşii în Bucureşti, evenimentele politice din 1944-1947, vizitele din străinătate ale liderilor comunişti, momente din viaţa personală a dictatorilor Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Nicolae Ceauşescu, vizitele oficiale din ţară, congresele partidului, reuniunile culturale, liderii PCR în diferite ipostaze, nomenclatura de partid, lucrări ale dictatorilor, manifeste, mitinguri, portrete oficiale, evenimente publice etc.

Exit-poll la ora 16/Prezenta la vot

BEC: Prezenţa la vot a fost de 34,48%
Prezenţa la vot, pana la ora 18, în 21 de judeţe a fost superioară mediei naţionale. Printre acestea se numără Teleorman - 47,06%, Ilfov - 41,72%, Vrancea 43,17%, Neamţ - 41,31% şi Giurgiu-42,5%.
În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la ora 18 a fost de 25,90%. În sectorul 1 - 29,86%, sectorul 2 - 29,66%, sectorul 3 - 22,23%, sectorul 4 - 23,73%, sectorul 5 - 26,11% şi sectorul 6 - 25,51%, potrivit BEC.

Următoarea statistică privind prezenţa la vot va fi anunţată la ora 19.30.
*********
EXIT-POLL - Ora 16

INSOMAR-RTV :
Alianta PSD+PC - 39%
PDL - 30,2%
PNL - 19,2%
UDMR - 6,3%

CCSB-Antena 3 :
Alianta PSD+PC - 38,6%
PDL - 28,5%
PNL - 21,1%
UDMR - 5,8%

Imagini din perioada revolutiei

Imagini inedite din perioada revolutiei din decembrie 1989



Imagini inedite revolutie

Foto: Lucian Alexandrescu

Piata Universitatii 1990- Editia III

Piaţa Universităţii 1990-Ediţia III

Autor:Romulus Cristea;

Editura: Foc Filocalia & Karta Graphic;

320 pagini;

Coperta color: Titi Amzăr;

Foto: Toni Bedros, Lucian Alexandrescu, Victor Roncea, Romulus Cristea, Mircea Vlad, George Roncea si alţii;

Lansare: 3 octombrie 2008, ora 11

******************

Prefaţă

Chiar dacă nu există în dicţionare, mineriada a devenit termenul generic care desemnează raidurile şi violenţele exercitate de către grupuri organizate de mineri împotriva concetăţenilor, în România postdecembristă.

În conştiinţa oamenilor, mineriada este similară cu actele de teroare. Hoardele de mineri constituite în grupări de tip paramilitar înarmate cu bâte, târnăcoape, lopeţi, lanţuri, sfredele, cuţite au acţionat repetat, începând cu primele luni ale anului 1990, împotriva populaţiei civile, susţinute fiind de diverse grupări politice şi exponenţi ai puterii.

În perioada postdecembrista, au existat 6 mineriade în anii 1990, 1991 şi 1999. În anul 1990, au existat trei astfel de acţiuni ale minerilor care au venit să sprijine contestatul regimul condus de Ion Iliescu. Cea mai cunoscută rămâne intervenţia violentă a minerilor chemaţi de autorităţi, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, pentru împrăştierea manifestanţilor paşnici din Piaţa Universităţii.

Perioada care a urmat zilei de 25 decembrie 1989 (executarea lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, la Târgovişte) şi până la declanşarea manifestaţiei-maraton din Piaţa Universităţii, din ziua de 22 aprilie 1990, a fost una plină de evenimente şi de frământări sociale. Aproape că nu a existat zi în care să nu existe adunări publice, mitinguri, marşuri sau proteste individuale.

Dacă în primele zile se solicita insistent adevărul despre evenimentele din primele zile ale revoluţiei şi ajutorarea familiilor celor ucişi şi răniţi, în scurt timp a urmat un şir lung de proteste la adresa noii conduceri a ţării (anunţate ca “provizorie”) şi al cărui exponent era Ion Iliescu, un fost demnitar comunist cu o activitate controversată.

O mână de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piaţa Universităţii, declanşând un fenomen considerat ca fiind cea mai amplă şi spectaculoasă mişcare socială din perioada de tranziţie postdecembristă a României.

Cea mai mare manifestaţie -maraton, anticomunistă, a început la data de 22 aprilie 1990 şi a încetat în acelaşi an, în ziua de 13 iunie ca urmare a intervenţiei violente a autorităţilor. În noaptea de 13-14 iunie, în Capitală, a a vut loc un veritabil război urban soldat cu morţi şi răniţi prin împuşcare. Au fost incendiate sediile Ministerului de Interne, Poliţiei Capitalei, Televiziunii Române şi SRI. Zeci de autovehicule au fost distruse. Din mulţime erau lansate sticle incendiare de către persoane rămase până în prezent neidentificate. Pe străzi au fost scose tancurile şi unităţile de intervenţie ale Ministerului Apărării şi Ministerului de Interne. Armata a ripostat cu muniţie de război iar din elicoptere se aruncau mii de fiole lacrimogene. Un fum gros acoperea centrul Capitalei.

Represiunea a continuat până în 15 iunie ’90, folosiţi fiind şi minerii din Valea Jiului care au răspuns apelului preşedintelui Ion Iliescu de a “curăţa Capitala de huligani”. În dimineaţa zilei de 14 iunie 1990, au ajuns în Bucureşti peste 10.000 de mineri, continuând să sosească alte şi alte garnituri. În total, s-au adus aproape 20.000 de mineri, ca o demonstraţie de forţă fără precedent adresată bucureştenilor ce trebuiau cuminţiţi. Ortacii au fost aduşi cu 11 garnituri de tren şi zeci de autobuze. Au fost reţinute 1030 persoane şi au fost emise 165 mandate de arestare. Cei reţinuti au fost duşi la două unităţi militare, la Măgurele şi Băneasa. Unii au fost eliberati dupa 2-9 zile, alţii după detenţii care au durat luni de zile. Au fost rănite 746 persoane şi oficial au fost înregistraţi 6 morţi, din care 4 prin împuşcare. Reprezentanţii unor asociaţii neguvernamentale susţin că numărul morţilor din acele zile depăşeşte 100.

Apelativul “golani” folosit de ex-preşedintele Iliescu, la adresa protestatrilor din centrul Capitalei a făcut ca demonstraţia maraton să mai fie supranumită şi “Golaniada”. Timp de 52 de zile, manifestanţii din Piaţa Universităţii au protestat paşnic, în zona proclamată “Liberă de neocomunism” şi “Centrul libertăţii şi democraţiei României.

Romulus Cristea

Vezi si articolul de la:
http://21decembrie.wordpress.com

De la Timişoara. Un blog despre revoluţia din 1989

Marius Mioc din Timişoara a deschis recent un blog dedicat, despre revoluţia română din decembrie 1989. Blogul intitulat "Blogul lui Marius Mioc- despre revoluţia din 1989 şi ce a urmat după ea" poate fi accesat la adresa: http://mariusmioc.wordpress.com/.



Pe blogul lui Mioc găsiţi postate o serie de articole despre revoluţie, recenzii, despre Institutul Revoluţiei Române, marturii culese din surse directe, precum şi numeroase fişiere video, audio, plus fotografii document. Secţiunea "Revoluţia din Timişoara în înregistrări audio-video" conţine câteva zeci de înregistrări în format digital despre evenimentele din decembrie 1989.



Pe acelaşi blog găsiţi de asemenea numeroase repere bibliografice legate de subiectul revoluţiei din 1989 şi despre evenimentele ulterioare care au avut sau au legătură cu aceasta.
Citiţi despre acest subiect şi pe blogul Asociaţiei 21 Decembrie, de la adresa:
http://21decembrie.wordpress.com